Comisia Europeană pregătește o expansiune majoră pentru Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene cu sediul la Haga, prin dublarea bugetului acestui organism. Noua propunere vizează atingerea unei sume de 3 miliarde de euro, oferind agenției acces la instrumente de inteligență artificială capabile să analizeze date în timp real. Această mișare este dictată de evoluția criminalității, care utilizează deja tehnici avansate, precum atacuri cibernetice, extorcare sau clipuri video de tip deepfake.
În ciuda necesității de a moderniza forțele de ordine, Wojciech Wiewiórowski, Supervizorul European pentru Protecția Datelor, a ridicat semne de întrebare privind modul în care vor fi gestionate informațiile. Propunerea ar putea permite Europol să păstreze date despre un număr vast de persoane care nu au nicio legătură cu nicio infracțiune, pe perioade lungă și nespecificată. Există temeri că acest proces ar putea duce la o supraveghere necontrolată a cetățenilor europeni.
Problema controlului instituțional este un alt punct critic evidențiat în cadrul procesului de reformă. Autoritatea europeană de protecție a datelor (EDPS) supraveghează Europol, însă aceasta nu beneficiază de resurse umane suplimentare sau de puteri extinse, deși trebuie să monitorizeze utilizarea AI în instituțiile UE. În prezent, o parte din deciziile importante sunt luate de organisme interne ale Europol, proces care se desfășoară fără un control extern riguros.
Jürgen Ebner, care este considerat viitorul șef al Europol, a menționat că verificările legale reprezintă o povară pentru poliție. Conform informațiilor, acesta consideră că procedurile necesare pentru utilizarea inteligenței artificiale în anchete sunt prea încărcate din punct de vedere birocratic. Această perspectivă subliniază tensiunea dintre nevoia de eficiență în combaterea escrocheriilor moderne și respectarea strictă a normelor de protecție a datelor personale.
Situația din România oglindește parțial aceste temeri prin intermediul Proiectului 565/2025, cunoscut sub numele de legea Big Brother, care se află în Senat. Similar cu propunerile europene, acest proiect ar permite păstrarea datelor despre orice cetățean pentru perioade nedeterminate, sub un control limitat. În prezent, evaluarea datelor în România are loc abia după cinci ani, iar dreptul de a contesta măsurile în instanță este considerat ineficient deoarece cetățenii nu pot afla dacă sunt monitorizați.
Istoricul gestionării datelor de către Europol a creat precedente care alimentează suspiciunile privind protecția vieții private. În anul 2022, EDPS a ordonat agenției să șteargă datele unor persoane fără nicio legătură cu infracțiuni, colectate timp de peste trei ani. Totuși, la câteva luni după acest incident, Uniunea Europeană a modificat regulamentul astfel încât aceste date să poată fi păstrate în continuare de către Europol.
