Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității Parchetului European (EPPO) de la începutul activității sale, acum cinci ani. Raportul oferă o concluzie favorabilă, descriind instituția ca fiind „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată deosebită în gestionarea anchetelor transfrontaliere. Această evaluare marchează finalul mandatului lui Laura Codruța Kovesi la conducerea acestui organism de combatere a fraudelor împotriva bugetului Uniunii Europene.
Datele statistice evidențiază o creștere exponențială a activității de la lansarea instituției pe 1 iunie 2021. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025. O evoluție similară se observă și la capitolul recuperării activelor, valoarea acestora înghețate având un salt de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro, demonstrând capacitatea de monitorizare a fluxurilor financiare.
În ciuda performanței operaționale, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind gestionarea biroului. Volumul de muncă depășește semnificativ estimările inițiale, iar resursele alocate sunt considerate insuficiente pentru cerințele actuale. Mai mult, aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante și dificultățile de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții reprezintă obstacole majore în procesul de soluționare a cazurilor.
Un punct critic identificat în evaluare este procesul de recuperare efectivă a fondurilor. Comisia Europeană solicită dovezi mai concrete privind rezultatele finale, odată ce un ordin de înghețare se transformă într-o confiscație reală. În prezent, cifrele privind confiscările măsoară mai degrabă volumul de activitate decât rezultatul final de returnare a banilor la bugetul UE, ceea ce constituie un punct slab în eficiența totală a sistemului antifraudă.
Structura hibridă a EPPO, cu un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați în sistemele naționale, este considerată justificată de raport. Această organizare permite identificarea unor legături între companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală le-ar putea omite. Totuși, divergențele în modul în care capitalele europene implementează regulamentul și alocă resurse creează inegalități între procurorii delegați din diferite țări.
Comisia Europeană a demarat în iulie 2025 o revizuire a întregii arhitecturi antifraudă a UE, examinând integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Acest demers vizează eliminarea lacunelor juridice și îmbunătățirea schimbului de date. Procesul de reformă are loc într-un context de negocieri pentru bugetul pe termen lung 2028-2034, unde supravegherea riguroasă a cheltuielilor europene rămâne o prioritate majoră pentru statele membre.
