O analiză recentă publicată de Centre for European Policy Studies indică faptul că viitoarea extindere a Uniunii Europene ar putea ajuta la reducerea deficitului de lucrători din statele membre. Totuși, rezultatele depind critic de modul în care este gestionată mobilitatea și de capacitatea țărilor candidate de a evita pierderea permanentă a populației active. Autoarea studiului, Tinatin Akhvlediani, susține că accentul politic trebuie mutat de la încercarea de a opri migrația către un sistem de circulație a competențelor.
Studiul analizează impactul asupra economiilor din Balcanii de Vest și din vecinătatea estică, incluzând șase țări din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, fără a include Türkiye. Grupul de studiu, care include și Kosovo ca potențial candidat, reprezintă o bază de referință de aproximativ 65 de milioane de locuitori la începutul anului 2022. Din această cifră, aproximativ 41 de milioane de persoane aparțin Ucrainei, subliniind dimensiunea semnificativă a acestui val de extindere.
Pentru a preveni risipa de competențe, Tinatin Akhvlediani recomandă investiții masive în productivitate și locuri de muncă în țările candidate încă din etapa de preaderare. Obiectivul este reducerea migrației determinate strict de diferențele economice prin îmbunătățirea mediului de afaceri și a educației profesionale. Un instrument cheie propus este migrația circulară, care ar permite lucrătorilor să lucreze temporar în UE și să se întoarcă în țara de origine cu experiență și capital acumulat.
Analiza pune accent pe necesitatea protecției drepturilor lucrătorilor mobili prin aplicarea egalității de remunerare și recunoașterea calificărilor obținute în străinătate. Se recomandă o cooperare strânsă între inspectoratele de muncă și Autoritatea Europeană a Muncii pentru a evita exploatarea sau muncii nedeclarate. De asemenea, se propune ca eventualele perioade tranzitorii pentru libera circulație să fie limitate la sectoare sau regiuni specifice aflate sub presiune, nu transformate în restricții generale de lungă durată.
O problemă majoră identificată este riscul ca deficitul de personal să se mute din vestul Europei către est, afectând capacitatea de dezvoltare a noilor state membre. Dacă populația tânără și calificată pleacă masiv, serviciile publice și companiile din aceste țări vor suferi, îngreunând convergența economică. Din acest motiv, extinderea nu este prezentată ca o soluție automată, ci ca un proces care necesită politici de sprijin pentru persoanele care aleg să revină în propriile țări.
Problema demografică a Uniunii Europene este una critică, deoarece populația europeană îmbătrânește constant. Proiecțiile citate în document arată că numărul de persoane active ar putea scădea până în anul 2050 în 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. În paralel, se estimează că proporția persoanelor cu vârsta de cel puțin 85 de ani ar putea să se dubleze în perioada respectivă, accentuând presiunea asupra piețelor de muncă.
