Inteligența artificială are potențialul de a majora productivitatea economiilor europene cu aproximativ 1% în următorii cinci ani, conform unui document al Fondului Monetar Internațional. Totuși, instituția avertizează că această evoluție tehnologică poartă cu sine riscuri semnificative, precum accentuarea inegalităților sociale, presiunea asupra rețelelor electrice și creșterea dependenței de tehnologiile provenite din afara continentului. Analiza a fost elaborată pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în perioada 18-19 septembrie.
Impactul asupra forței de muncă este unul masiv, deoarece FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă profesii foarte expuse inteligenței artificiale. Pentru o parte din acești lucrători, instrumentele noi vor funcționa ca un multiplicator de productivitate, însă alții riscă să fie înlocuiți prin automatizarea sarcinilor de rutină. Această problemă este critică în ocupațiile unde tehnologia poate substitui complet munca umană, în loc să o completeze, generând astfel o distribuție inegală a beneficiilor economice.
Pe lângă aspectele legate de ocupare, FMI subliniază că economiile europene mai avansate vor beneficia într-o măsură mai mare de această tehnologie, fiind mai bine pregătite pentru integrare. Pentru a asigura o răspândire mai uniformă a beneficiilor în toate cele 27 de state membre, documentul consideră că finalizarea pieței unice europene este esențială. Această viziune reia preocupările exprimate anterior de Mario Draghi și de Comisia Europeană privind fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei, factori care limitează investițiile.
Consumul de energie reprezintă o altă provocare majoră, deoarece centrele de date utilizează deja aproximativ 3% din electricitatea consumată pe continentul european. Extinderea utilizării inteligenței artificiale ar urma să crească puternic acest necesar energetic, punând presiune pe infrastructura existentă. Orașe precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre zonele cele mai expuse, din cauza concentrației centrelor de date. FMI recomandă investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene a energiei.
În cele din urmă, Europa se confruntă cu riscul unei noi dependențe strategice, deoarece SUA și China domină dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. Pentru a evita această situație și a asigura autonomia tehnologică, continentul are nevoie de investiții semnificative în propria industrie AI. FMI avertizează că beneficiile și costurile acestei tranziții vor fi distribuite inegal între diferite țări, regiuni și grupuri de angajați, necesitând o abordare coordonată la nivel de Uniune Europeană.
Evoluția tehnologică și digitalizarea rămân subiecte de securitate globală, având în vedere și creșterea atacurilor cibernetice asupra sistemelor electronice raportate recent în anumite regiuni. Integrarea inteligenței artificiale în structura economică a Europei nu este doar o chestiune de creștere a profitabilității, ci și una de reziliență a infrastructurii critice și de protejare a suveranității tehnologice în fața marilor puteri globale.
