Inteligența artificială are potențialul de a majora productivitatea economiilor europene cu aproximativ 1% în următorii cinci ani, conform unui document elaborat de FMI. Analiza, citată de Reuters, a fost pregătită pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în perioada 18-19 septembrie. Totuși, instituția avertizează că acest proces poate accentua inegalitățile existente și poate pune presiune pe infrastructura energetică a continentului.
Impactul asupra forței de muncă este semnificativ, deoarece FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă profesii foarte expuse inteligenței artificiale. Pentru o parte din acești lucrători, noile instrumente tehnologice pot crește productivitatea, însă alții riscă să fie înlocuiți prin automatizarea sarcinilor de rutină. Această transformare este mai vizibilă în ocupațiile unde inteligența artificială poate substitui munca umană, în loc să o completeze.
Distribuția beneficiilor tehnologice ar putea fi inegală între diferite țări și regiuni europene. FMI consideră că finalizarea pieței unice europene ar putea ajuta la o răspândire mai uniformă a tehnologiei în toate cele 27 de state membre. Analiza reia preocupările exprimate anterior de Mario Draghi și de Comisia Europeană privind fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei, elemente care limitează în prezent capacitatea de investiții și de inovare.
Consumul de energie reprezintă o altă provocare critică, deoarece centrele de date utilizează deja aproximativ 3% din electricitatea consumată în Europa. Necesarul energetic ar urma să crească puternic odată cu extinderea utilizării inteligenței artificiale, punând presiune pe rețelele electrice locale. Zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre cele mai expuse, motiv pentru care FMI recomandă investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene a energiei.
Există, de asemenea, riscul unei noi dependențe strategice, deoarece SUA și China domină dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. Europa ar avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie AI pentru a evita dependența de tehnologiile străine. FMI subliniază că economiile europene mai avansate vor beneficia probabil într-o măsură mai mare de această tehnologie, deoarece sunt deja mai bine pregătite și mai expuse la noile soluții digitale.
Evoluția tehnologiei digitale la nivel global pune presiune pe marile economii, care trebuie să echilibreze inovarea cu securitatea energetică și autonomia strategică. În contextul actual, integrarea piețelor europene rămâne un punct central pentru a asigura că beneficiile economice ale inteligenței artificiale nu sunt anulate de fragmentarea piețelor de capital sau de constrângerile resurselor de energie.