Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat marți, la Atena, că subiectul restituirii frizelor Parthenonului de către Londra va fi inclus în orice viitoare dezbatere privind o apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Liderul elen a subliniat că această chestiune nu reprezintă doar o preocupare specifică pentru Grecia, ci este o temă de interes pentru întreaga Europa. Această poziție marchează o escaladare a presiunii diplomatice exercitate de Atena asupra guvernului britanic.
Kyriakos Mitsotakis, care va asuma președinția rotativă a UE în semestru al doilea anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de guvernul de la Londra și de către British Museum. El a menționat că anii de discuții desfășurați cu British Museum, instituție unde sculpturile antice se află de peste două secole, nu au adus niciun progres concret. Această situație continuă să afecteze semnificativ relațiile bilaterale dintre Atena și Londra pe termen lung.
Conflictul se bazează pe interpretări opuse ale istoriei. Grecia susține că frizele de la Parthenon au fost jefuite în anul 1802 de către Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic la Imperiul Otoman. Pe de altă parte, Londra menține poziția conform căreia aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute muzeului. Acest blocaj juridic și istoric rămâne nerezolvat.
Pentru a debloca situația, guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, care ar implica accesul temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată țara. Mitsotakis a afirmat că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în relația cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menționat că acest dosar ține în principal de British Museum.
Obstacolul principal rămâne cadrul legislativ britanic, deoarece prerogativele muzeului sunt limitate de o lege din 1963. Această legislație interzice instituției să vândă sau să cedeze comorile pe care le deține în colecție. Prin urmare, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului nu poate fi realizată prin simplă decizie administrativă, ci ar necesita un demers parlamentar complex în Marea Britanie pentru a modifica regulile de proprietate asupra obiectelor de artă.
Disputa privind patrimoniul cultural este o componentă constantă a relațiilor internaționale, reflectând modul în care națiunile își revendică moștenirea istorică. În contextul geopolitic actual, astfel de cazuri de restituire de artefacte pot influența nu doar relațiile bilaterale, ci și dinamica de cooperare între statele membre ale Uniunii Europene și partenerii lor externi, transformând patrimoniul arheologic într-un instrument de negociere diplomatică.
