România a beneficiat de sume masive de la Uniunea Europeană în perioada de la aderare până în septembrie 2026, conform unei analize realizate de Bănca Transilvania. Între anul 2007 și septembrie 2026, țara a încasat 117,66 miliarde de euro din bugetul UE, în timp ce contribuția sa financiară a reprezentat suma de 38,81 miliarde de euro. Această diferență de aproape 79 de miliarde de euro constituie beneficiul financiar direct al apartenenței la blocul european și acționează ca un accelerator al procesului de convergență economică.
Sistemul de finanțare se bazează pe bugete multianuale care stabilesc prioritățile pentru perioade de șapte ani, acoperind domenii precum infrastructura, agricultura, educația și cercetarea. Un pilon central este politica de coeziune, menită să reducă decalajele de dezvoltare dintre regiuni prin finanțarea serviciilor publice și susținerea companiilor. Acest mecanism oferă continuitatea necesară proiectelor de amploare, ale căror etape de pregătire și implementare depășesc adesea un singur ciclu bugetar standard.
În cadrul primului cadru financiar multianual, cuprins între 2007 și 2013, România s-a concentrat pe modernizarea infrastructurii și pe dezvoltarea capacității de a utiliza fondurile. Investițiile au fost direcționate către transport, mediu și dezvoltare regională, rezultând în 368 de kilometri de drumuri noi și 1.900 de kilometri de străzi modernizate. De asemenea, perioada a fost marcată de susținerea a 2.900 de întreprinderimi mici și mijlocii, consolidând astfel administrația și capitalul uman.
Perioada următoare, CFM 2014 – 2020, a permis trecerea la investiții de o amploare mult mai mare și diversificate. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar România a reușit să valorifice 98,2% din valoarea programată. În această etapă, accentul s-a mutat de la infrastructura de bază către competitivitate, tehnologie, cercetare și educație. Această experiență acumulată a pregătit terenul pentru actuala generație de fonduri, care vizează transformarea economiei.
Pentru perioada 2021 – 2027, sunt programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro, cu un accent sporit pe digitalizare, sănătate și tranziția verde. În primele nouă luni ale anului 2026, încasările aferente acestei etape au fost de 7,12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 40,7% din valoarea programată. Pe lângă aceste fonduri, România utilizează instrumente precum PNRR, care combină granturile cu împrumuturile, sau Fondul pentru Modernizare, finanțat din veniturile din licitarea certificatelor de emisii.
Mecanismele de finanțare europeană funcționează prin cadre structurate pe termen lung, oferind stabilitate investitorilor și administrațiilor publice. Acestea includ și programe specifice precum granturile SEE și Norvegiene sau cooperarea teritorială Interreg, care facilitează proiectele comune cu vecinii europeni. Astfel, accesul la diverse instrumente, de la SAFE pentru securitate până la programele de dezvoltare economică, contribuie la diversificarea surselor de capital necesare pentru reformele de pe termen lung.