Sari la conținut
Live Danemarca solicită UE restricții severe pentru cetățenii ruși după un complot de asasinat dejucat
Reporter Digital Reporter Digital
170 actualizări
azi
Europa · acum 21 min

România susține impunerea unei vârste minime europene pentru accesul copiilor pe rețelele de socializare

Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene de la Bruxelles, unde a susținut măsuri de protecție pentru minori și transparență în domeniul digital.

România susține impunerea unei vârste minime europene pentru accesul copiilor pe rețelele de socializare
Pexels License · original · licență

Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a reprezentat România la reuniunea Consiliului Uniunii Europene desfășurată la Bruxelles pe 20 noiembrie. Într-un format dedicat Educației, Tineretului, Culturii și Sportului, delegația română a participat la negocieri privind diverse direcții de acțiune ale statelor europene. Participarea a vizat teme de interes major, inclusiv reglementări pentru mediul online și cooperarea culturală pe termen lung în cadrul blocului european.

Un punct central al discuțiilor a fost propunerea de Regulament european privind protecția copiilor în mediul online. România a manifestat susținere pentru stabilirea unei vârste minime armonizate la nivel european pentru accesul autonom la platformele digitale. Partea română a solicitat, de asemenea, implementarea unor mecanisme neintruzive de verificare a vârstei și a acordului parental, insistând ca furnizorii de servicii digitale să integreze siguranța încă din etapa de proiectare.

În cadrul reuniunii, statele membre au aprobat Rezoluția privind Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2027–2030. Acest document va servi drept ghid pentru cooperarea europeană în sectorul cultural în următorii patru ani, fiind în acord cu Declarația comună „Europa pentru Cultură – Cultura pentru Europa”. Această strategie vizează consolidarea relațiilor dintre statele membre prin proiecte comune și resurse partajate.

De asemenea, s-a discutat despre raportul de progres privind acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” pentru perioada 2034–2047. România are un interes direct în acest subiect, deoarece urmează să găzduiască acest titlu în anul 2034, împreună cu Croația. Delegația română a susținut conturarea unui cadru juridic clar și predictibil, care să asigure transparența procedurilor de selecție pentru viitoarea competiție națională.

Pe lângă aceste teme, România a cerut transparență privind utilizarea operelor protejate în antrenarea sistemelor AI, căutând un echilibru între protecția creatorilor și inovarea tehnologică. S-a susținut, totodată, corelarea ambițiilor culturale europene cu resursele alocate prin programul AgoraEU. Programul de la Bruxelles a inclus întâlniri bilaterale cu Roxana Mînzatu, Glenn Micallef și Nicu Ștefănuță, pentru a discuta prioritățile de buget și politicile culturale.

Aceste discuții la Bruxelles se încadrează într-un context de intensificare a dialogului dintre România și instituțiile europene privind promovarea identității naționale. În perioada recentă, teme precum promovarea sportului românesc sau gestionarea resurselor pentru suveranitatea culturală au fost pe agenda oficială, subliniind importanța reprezentării constante în cadrul Comisiei Europene și al Parlamentului European pentru a influența deciziile de la nivel continental.

Surse

Sursa: Mediafax

Actualizări conexe