Industria germană a adoptat o poziție nouă față de principiul liberului schimb, recunoscând limitele acestuia în fața concurenței din China. Această schimbare de paradigmă a fost decisivă pentru încheierea celor două acorduri semnate la Paris și Berlin, pe 5 și 15 octombrie 2026. Aceste documente vizează consolidarea protecției economice a Uniunii Europene împotriva practicilor comerciale neloiale ale Beijingului, marcând o ruptură istorică în politica economică a continentului european.
Sectorul construcției de mașini-unelte a experimentat cea mai mare schimbare de viziune, după ce Germania a pierdut poziția de lider mondial. Oliver Richtberg, purtătorul de cuvânt pentru comerț exterior al VDMA, a explicat că relația cu China s-a bazat anterior pe complementaritate, cu încrederea că expertiza germană era imposibil de copiat. Totuși, în 2022, inginerii germani au constatat că rivalii chinezi au recuperat decalajul tehnologic extrem de rapid, optimizând metodele de producție și beneficiind de subvenții masive.
Consecințele economice ale acestei competiții sunt vizibile prin pierderile masive de locuri de muncă din Germania. Din 2024, sectorul construcției de mașini-unelte a pierdut 20.000 de posturi, în timp ce industria auto a înregistrat o scădere de 54.000 de locuri de muncă. În ansamblul industriei germane, dispar lunar aproximativ 10.000 de locuri de muncă, afectând cele mai bine remunerate și protejate categorii de angajați din țară, pe măsură ce grupurile chineze oferă produse de calitate similară la jumătate de preț.
Organizația VDMA a adoptat o strategie de fermitate fără precedent, cerând Uniunii Europene mecanisme de protecție eficiente și măsuri vamale împotriva dumpingului. Bertram Kawlath, președintele VDMA, a subliniat necesitatea unei acțiuni rapide împotriva subvențiilor și a manipulării cursurilor de schimb. Această presiune a forțat și marii constructori de automobile, precum Volkswagen, să își schimbe abordarea. În 2026, vânzările tuturor constructorilor germani din China s-au prăbușit cu o treime, ducând la anunțuri de eliminare a mii de posturi.
Volkswagen a prezentat strategia „Pentru Europa”, care pledează pentru suveranitate industrială și o colaborare strânsă între mediul economic și cel politic. Grupul a susținut implementarea unei etichete „made in Europe”, condiție necesară pentru subvenții sau avantaje fiscale, alături de Stellantis și Renault. Parisul și Berlinul au convenit asupra acestor măsuri și asupra unor restricții la importul vehiculelor fabricate în China, reprezentând un pas important către o acțiune concertată a industriei europene.
Această evoluție a politicii comerciale germane reflectă o tensiune crescută între doctrinele economice liberale și necesitatea de a proteja bazele industriale naționale. În contextul în care marile companii europene se confruntă cu pierderi de cotă de piață și presiuni de subvenționare din partea Beijingului, deciziile luate de Berlin și Paris pot modela viitorul comerțului global. Protecția pieței interne devine astfel un pilon central pentru stabilitatea economică a întregii Uniuni Europene.
