Investițiile în sănătatea solurilor pot genera beneficii economice pe termen lung și pot contribui la o agricultură mai rezilientă în fața schimbărilor climatice. Rezultatele unui proiect-pilot desfășurat în Elveția arată că fermierii pot fi recompensați financiar pentru protejarea solurilor, oferind un model pentru extinderea acestor inițiative la nivel european. În cadrul acestui experiment, participanții au primit aproximativ 1,6 milioane de franci elvețieni pentru carbonul stocat în terenurile agricole gestionate.
Concluziile au fost prezentate la conferința internațională „Advancing soil health across Europe: Business models, incentives and policy pathways for a sustainable transition", organizată pe 28 octombrie 2026, la Bruxelles, de proiectul european InBestSoil, în parteneriat cu SoilValues. Evenimentul a reunit cercetători, reprezentanți ai instituțiilor europene, fermieri și actori din mediul de afaceri pentru a analiza soluțiile necesare îmbunătățirii sănătății solurilor. Cele trei priorități identificate sunt dezvoltarea unor modele de business viabile, identificarea unor mecanisme de finanțare predictibile și crearea condițiilor pentru extinderea soluțiilor testate la nivel local.
Andres Rodríguez Seijo, coordonatorul proiectului InBestSoil și cercetător la Universitatea din Vigo, susține că sănătatea solurilor trebuie privită dincolo de impactul asupra mediului. Solurile sănătoase susțin productivitatea agricolă și generează servicii ecosistemice cu valoare economică și socială semnificativă. Această valoare trebuie integrată în modelele de business și în mecanismele de finanțare, astfel încât investițiile în soluri să devină o decizie atractivă pentru fermieri și pentru ceilalți actori economici implicați în procesul de producție.
Studiul de caz elvețian a analizat date de la aproximativ 2.700 de ferme și 300.000 de parcele agricole, evidențiind necesitatea unor stimulente financiare. În acest proiect-pilot de agricultură bazată pe captarea carbonului, care a acoperit circa 1.100 de hectare, fermierii au primit 100 CHF pentru fiecare tonă de carbon stocată. Deși plățile au ajuns la 1,6 milioane CHF în primii trei ani, au apărut provocări legate de costurile monitorizării și de incertitudinile privind menținerea carbonului în sol pe termen lung.
Valentina Cristiana Materia, conferențiar universitar la Wageningen University & Research, a subliniat că nu există o soluție universală și că modelele de business trebuie adaptate fiecărui context local. Andre Jurrius, reprezentant al Ekoboerderij de Lingehof / Lekker Lupine, a adăugat că fermierii au nevoie de piețe viabile și de valoare adăugată pentru produsele sustenabile. Pentru a depăși decalajul dintre investițiile inițiale ridicate și beneficiile economice ulterioare, este necesară combinarea finanțării publice cu cea privată și crearea unor mecanisme de partajare a riscurilor.
Proiectul InBestSoil, coordonat de Universitatea din Vigo și de Andres Rodríguez Seijo, a început în ianuarie 2023 și are o durată de 48 de luni. Cu un buget de peste 5 milioane de euro, proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Orizont Europa și reunește 20 de parteneri din 10 țări. Acesta dezvoltă un sistem de evaluare a serviciilor ecosistemice pentru a facilita investițiile în conservarea și refacerea solurilor la nivel european.
