Laura Codruța Kovesi își încheie activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o timp de șapte ani în calitate de prim procuror-șef. Mandatul său se încheie oficial astăzi, lăsând în urmă o instituție care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro. De la 1 noiembrie, la această funcție va fi numit procurorul german Andrés Ritter, care va prelua conducerea pentru un mandat de șapte ani.
Înainte de plecare, Kovesi a avertizat că independența și eficiența Parchetului European sunt amenințate de obstacole birocratice, presiuni politice și subfinanțare. Fosta șefă a DNA a subliniat că instituția are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă resursele financiare actuale acoperă doar 180 de funcții. Ea a criticat totodată atitudinea unor oficiali europeni care par să se considere deasupra legii, menționând dificultățile de cooperare și conflictele de competență cu autoritățile naționale.
Activitatea EPPO a cunoscut o creștere substanțială de la începerea operațiunilor sale, la 1 iunie 2021. Conform unui raport de evaluare al Comisiei Europene, numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021, la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Doar în cursul anului 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent, menținând o rată de condamnări de aproape 95%.
Evaluarea Comisiei Europene a evidențiat și deficiențe importante, precum aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante. Raportul indică faptul că sprijinul oferit de statele membre rămâne inegal, ceea ce obligă unii procurori delegați să gestioneze dosare mult mai voluminoase decât alți colegi. De asemenea, recuperarea efectivă a fondurilor este considerată punctul slab, deoarece Comisia solicită dovezi mai concrete privind transformarea ordinelor de înghețare în confiscări reale.
Comisia Europeană a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene, examinând integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Această procesare vizează eliminarea lacunelor juridice și îmbunătățirea schimbului de informații între organismele de anchetă. Obiectivul este de a asigura o protecție mai eficientă a bugetului UE, în special în contextul discuțiilor privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, când supravegherea cheltuielilor va deveni o prioritate majoră.
Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Aceasta include fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA. Instituția funcționează printr-o structură hibridă, în care procurorii delegați aplică dreptul procedural național în cadrul sistemelor judiciare ale statelor membre, identificând legături între companii și persoane fizice care ar putea scăpa de la controalele naționale.
