Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului Energie, prioritățile României privind tarifele de rețea și accelerarea procesului de electrificare. Obiectivul principal vizează reducerea costurilor pentru populație și pentru întreprinderi, adaptând regulile europene la particularitățile sistemului energetic național. România susține ca principiile comune europene să respecte competențele autorităților naționale de reglementare și să permită investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii.
În cadrul dezbaterilor, Dumitru Chisăliță a subliniat că criteriul esențial pentru România este impactul direct asupra facturilor plătite de cetățeni și companii. Oficialul a susținut implementarea unor reguli care să încurajeze utilizarea eficientă a rețelelor și să elimine costurile nejustificate. Totodată, a fost solicitată organizarea unei întâlniri de urgență între miniștrii Energiei și cei ai Finanțelor pentru a identifica răspunsuri rapide la presiunile asupra consumatorilor înainte de sezonul rece.
România a pledat pentru reguli tarifare transparente și o utilizare optimă a infrastructurii existente, acoperind transportul și distribuția energiei. Pe plan fiscal, ministrul a susținut că impozitarea energiei trebuie discutată în cadrul legislației europene, respectând regula unanimității și competențele naționale. Obiectivul stimulării electrificării trebuie urmărit cu atenție, având în vedere impactul asupra bugetelor naționale, a industriei și a consumatorilor finali din țară.
În ceea ce privește securitatea aprovizionării pentru perioada iernii 2026-2027, România a cerut un răspuns european coordonat pentru a asigura continuitatea alimentării. Dumitru Chisăliță a atras atenția asupra prețurilor ridicate ale energiei, care afectează populația și industria. România susține diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale și investițiile masive în interconectări, stocare și modernizarea infrastructurii energetice pentru a crește reziliența sistemului.
Ministerul Energiei a evidențiat importanța adaptării sistemelor la fenomenele meteorologice extreme, solicitând Comisiei Europene o propunere legislativă de revizuire a cadrului privind securitatea energetică. România a susținut și neutralitatea tehnologică, recunoscând energia nucleară și sursele regenerabile ca piloni complementari. Oficialul a cerut instrumente de finanțare adecvate pentru capacitățile nucleare, rețele și tehnologii inovatoare, pentru a reduce diferențele de preț din Europa de Sud-Est.
Sprijinul pentru Republica Moldova a constituit un punct central, Dumitru Chisăliță discutând bilateral cu ministrul Dorin Junghietu. România a reafirmat necesitatea solidarității europene pentru consolidarea rezilienței sistemului energetic al Republicii Moldova și integrarea sa în piața europeană. Această cooperare este considerată esențială pentru securitatea energetică a întregii europene, asigurând fluxuri stabile de energie și reducerea vulnerabilităților în fața eventualelor perturbări ale aprovizionării.
