Liderii europenilor au început joi, la Bruxelles, un summit marcat de negocieri intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Obiectivul principal al acestui summit este finalizarea unui acord financiar înainte de valul de alegeri din 2027, care include prezidențialele din Franța. Procesul este descris ca fiind o încleștare, având în vedere complexitatea temelor abordate și presiunea politică exercitată de diverse partide și state membre.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat încă de la sosirea sa în capitala belgiană că negocierile vor fi „foarte, foarte dificile”. Deși el consideră că un acord poate fi atins până la sfârșitul acestui an, mii de miliarde de euro sunt în joc pentru perioada ce cuprinde până în 2034. Fondurile vor fi direcționate către priorități precum agricultura, apărarea, competitivitatea și imigrație, însă rămân numeroase compromisuri majore de găsit.
Disputele vizează stabilirea sumelor alocate agriculturii, regiunilor europene și Ucrainei, precum și finanțarea pentru apărare sau inteligența artificială. Un punct sensibil este utilizarea banilor pentru centre de migranți în Africa. În acest context, liderii din Italia, Polonia, Grecia, Franța sau Finlanda se confruntă cu riscul ca în 2027 alegerile să aducă la putere lideri eurosceptici, care ar putea schimba complet dinamica negocierilor bugetare.
Există o diviziune clară între două tabere: susținătorii unui buget ambițios și grupul „frugalilor”. Franța lui Emmanuel Macron, alături de Polonia, Italia sau Spania, cere fonduri suplimentare pentru agricultură și coeziune socială. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că propunerea actuală este insuficientă, în timp ce președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că mărimea bugetului este crucială. Pe de altă parte, Germania lui Friedrich Merz, Suedia și Olanda cer tăieri masive.
Premierul olandez Rob Jetten a declarat că „nu iese socoteala”, pledează pentru modernizarea UE prin tăieri la cheltuielile agricole sau de coeziune. Irlanda, care deține președinția semestrială a UE, a propus o reducere de 140 de miliarde de euro față de planul inițial al Comisiei Europene. Totodată, Franța solicită suplimentarea bugetului prin taxe pe serviciile digitale, activele cripto sau jocurile de noroc, încercând să asigure resurse pentru prioritățile sale.
Negocierile bugetare ale Uniunii Europene reflectă tensiunile dintre statele care doresc integrare financiar și cele care prioritizează reducerea cheltuielilor naționale. Acest conflict este amplificat de contextul politic european, unde stabilitatea financiară a blocului este pusă la încercare de necesitatea de a finanța proiecte de securitate și dezvoltare într-un climat de incertitudine politică crescută.
