Președintele francez Emmanuel Macron a solicitat șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relaxarea normelor Uniunii Europene privind compoziția combustibililor și emisiile de metan. Această propunere are ca scop principal controlul creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, într-un context marcat de instabilitate geopolitică. Macron a transmis această solicitare prin intermediul unei scrisori, în care subliniază necesitatea consolidării capacităților de import și producție la nivel european pe termen scurt.
Solicitarea vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu a împins prețurile petrolului aproape de cel mai înalt nivel din luna mai. În același timp, prețurile gazelor naturale au depășit de peste două ori nivelul de dinaintea bombardamentelor asupra Iranului efectuate de SUA și Israel în februarie, eveniment care a determinat închiderea Strâmtorii Ormuz. Macron se confruntă cu presiuni interne și posibile tulburări sociale din cauza costurilor ridicate ale combustibililor.
Un punct central al propunerii este amânarea cu un an a noilor norme UE care impun amenzi companiilor petroliere și de gaze ce nu își raportează emisiile de metan. Deși Comisia recomandase deja amânarea amenzilor până la sfârșitul anului 2029, Macron cere o amânare explicită pentru a oferi mai multă certitudine juridică importatorilor. Reglementarea privind metanul vizează reducerea emisiilor unui gaz cu efect de seră puternic, eliberat în timpul producției și transportului de cărbune, petrol și gaze naturale.
Președintele francez a propus, de asemenea, relaxarea temporară a normelor privind calitatea combustibililor, care reglementează parametri precum densitatea și limitele de vaporizare. O altă măsură menționată este permiterea utilizării unei proporții mai mari de biocombustibili în motorină. Macron a informat liderilor de partid și candidaților la președinție că războiul Rusiei în Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu determină prețurile la combustibili să atingă noi maxime în Franța.
Pe plan intern, guvernul francez acordă deja subvenții pentru sectoarele afectate și urmează să prezinte noi măsuri. Totuși, Franța a exclus orice reducere generală a taxelor pe combustibil pentru a nu submina eforturile de consolidare fiscală. Guvernul a renunțat deja la obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB în acest an, invocând războiul din Orientul Mijlociu și creșterea economică redusă, însă prim-ministrul Sébastien Lecornu s-a angajat să atingă această țintă anul viitor.
Evoluția prețurilor la combustibili a devenit o problemă majoră de securitate energetică și stabilitate socială în întreaga Europă. În acest context, presiunile politice pentru revizuirea reglementărilor de mediu cresc, în timp ce statele membre încearcă să echilibreze obiectivele climatice cu necesitatea de a asigura aprovizionarea cu energie. Situația este agravată de volatilitatea piețelor globale, care pune la încercare reziliența economică a Uniunii Europene.
