Confederația Patronală Concordia a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un document care propune un plan în 10 puncte pentru creșterea competitivității economiei naționale. Această inițiativă vine într-un moment critic, în contextul negocierilor pentru noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Organizația subliniază că deciziile actuale vor determina poziția României pe parcursul următoarelor două decenii.
Documentul atrage atenția asupra faptului că România a urmărit în mod tradițional gradul de absorbție a fondurilor, un indicator administrativ, în loc să se concentreze pe competitivitate. Deși PIB-ul se apropie de 400 de miliarde de euro și au fost atrase peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, există disparități regionale semnificative. Concordia avertizează că timpul pierdut în grupuri de lucru, în loc de pregătirea proiectelor, reprezintă un dezavantaj în fața competitorilor.
O mize majoră este reprezentată de noul buget al Uniunii Europene, care va ajunge la 2.000 de miliarde de euro. În timp ce 60 de miliarde de euro ar urma să fie alocate direct României, competiția reală se dă pe aproximativ 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe. Aceste fonduri nu sunt distribuite pe țări, ci se câștigă prin proiecte, în competiție directă cu state precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.
Planul propus include un Pact Național pentru Competitivitate care să depășească ciclurile electorale și alegerea a patru-șase sectoare strategice pentru a deveni lider regional. De asemenea, se solicită constituirea unei bănci de proiecte mature până la finalul anului 2027 și formarea unor consorții naționale capabile să concureze la nivel european. Un alt punct este digitalizarea IMM-urilor, sector care prezintă o adopție tehnologică scăzută, de exemplu doar 5% pentru inteligența artificială.
Manifestul pune accent pe necesitatea unei politici industriale orientate spre integrare verticală în sectoare precum energia, semiconductorii, apărarea sau biotehnologiile. Se propune un mecanism de finanțare mixtă pentru a maximiza randamentul fiecărui euro public și o prezență activă în procesul de scriere a regulilor europene. Fără aceste măsuri, riscul este ca România să rămână doar o piață de consum și o locație de producție cu valoare adăugată redusă.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de tranziție politică și administrativă, în care deciziile privind structura Guvernului sunt esențiale. În acest climat, necesitatea unor strategii pe termen lung devine critică pentru a evita gestionarea viitorului cu instrumentele trecutului. Eficiența administrativă și capacitatea de a transforma cercetarea în produse de piață sunt piloni esențiali pentru integrarea economică a României în restul Europei.
