Franța și Germania au manifestat susținerea pentru includerea Marii Britanii în programul „Made in Europe” dedicat industriei auto. Această propunere vizează extinderea cadrului european către parteneri care făceau parte din piața unică la 1 ianuarie 2020. Totuși, accesul Londra ar depinde de alinierea la politica comercială a Uniunii Europene în ceea ce privește producția din China. Această mișare ar putea proteja lanțurile de aprovizionare britanice, dar impune decizii sensibile privind autonomia comercială obținută după Brexit.
Propunerea este integrată în dezbaterile privind Industrial Accelerator Act, un proiect legislativ conceput pentru consolidarea producției europene. Scopul principal al acestui act este protejarea industriei comunitare împotriva concurenței oferită de importurile ieftine, în special cele provenite din China. Inițiativa marchează o schimbare de poziție a Franței, care se apropie acum de viziunea Germaniei. Această înțelegere este considerată vitală pentru constructorii auto și furnizorii de componente, activitățile acestora fiind strâns legate de rețelele de producție transfrontaliere.
Conform unui document comun consultat de The Guardian, definiția „Made in Europe” ar include cele 27 de state membre și parteneri precum Norvegia. Participarea acestora ar fi condiționată de un acord de reciprocitate deplină și de adoptarea schemei europene de preferință aplicabile sectorului auto. Marea Britanie ar trebui să accepte regulile Bruxelles-ului pentru a beneficia de avantajele sistemului. În același timp, guvernul britanic se teme că excluderea ar afecta schimburile comerciale de miliarde de lire și integrarea producătorilor locali.
Negocierile europene includ mecanisme de control al importurilor chinezești, precum acorduri referitoare la prețuri sau cote de export. Documentul prevede o aliniere dinamică la regulile europene privind investițiile provenite din state terțe și măsuri împotriva ocolirii normelor comerciale. Contextul este marcat de faptul că mărci britanice precum Lotus și MG sunt deja sub controlul unor grupuri chinezești. În acest sens, UE și China au ajuns la o înțelegere privind limitarea importurilor de automobile hibride chinezești, cu un plafon de 350.000 de vehicule pentru 2027.
Înainte de apariția acestui document franco-german, directorul Mercedes-Benz a solicitat includerea Marii Britanii în program. Acesta a avertizat că excluderea țării ar avea un impact negativ asupra întregii industrii auto europene. Situația pune sub semnul întrebării echilibrul dintre integrarea economică și protecționismul necesar pentru a menține competitivitatea produselor fabricate pe continent. Decizia finală va determina modul în care producătorii britanici vor naviga între cerințele de protecție ale UE și relațiile lor comerciale globale.
Discuțiile privind protecționismul industrial și controlul importurilor chinezești reflectă o tendință de consolidare a suveranității economice în Europa. Această abordare vine într-un moment în care Uniunea Europeană caută să reducă dependența de tehnologiile și vehiculele ieftine din Asia. Implementarea unor mecanisme de control prin cote sau prețuri este o strategie utilizată pentru a echilibra piața internă în fața concurenței externe masive.
