Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat luni că procesul de integrare în Uniunea Europeană va fi limitat exclusiv la statele candidate care pot contribui la consolidarea securității blocului comunitar. Această poziție a fost exprimată de Marta Kos la sosirea la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, conform agenției EFE. Comisara a subliniat că integrarea noilor state trebuie să se facă într-un mod care să asigure o aliniere strategică clară cu obiectivele europene.
În cadrul reuniunii menționate, participanții vor discuta modul în care țările candidate sau potențialii candidați pot sprijini procesul de consolidare a securității și a apărării europene. Marta Kos a precizat că această aliniere strategică nu este doar una politică, ci vizează și domenii critice precum energia, infrastructura și aplicarea sancțiunilor. „Subliniem clar că numai acei candidați care sunt aliniați strategic cu noi ni se vor putea alătura”, a declarat oficialul european, insistând pe necesitatea unei unități de acțiune.
Declarațiile făcute de Marta Kos fac referire directă la situația din Serbia, țară care refuză să se alăture regimului de sancțiuni impus de UE împotriva Rusiei. Comisara a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să fie extrem de atentă la procesul de admitere, pentru a evita situații în care noii membri ar putea slăbi stabilitatea blocului. „Trebuie să fim atenți ca, odată ce integrăm noii membri, aceștia ne fac mai puternici, nu mai slabi”, a adăugat ea.
Pe lângă aspectul securitar, Marta Kos a insistat asupra respectării statului de drept, a valorilor europene și a dreptului internațional, în special în regiunea Balcanilor de Vest. Comisara a semnalat faptul că în această zonă reapar tendințe naționaliste care pot pune sub semnul întrebării procesul de integrare. Recent, Marta Kos și-a anulat o vizită în Serbia, criticând țara pentru „glorificare” față de fostul lider militar Ratko Mladic, decedat la Haga la sfârșitul lunii august.
În ceea ce privește Kosovo, Marta Kos a criticat inițiativa de revizuire a Camerelor Specializate, considerând-o contrară obligațiilor fundamentale ale acestui stat față de UE. Ea a avertizat că schimbarea regulilor în timpul unui proces judiciar este inacceptabilă și contravine regulilor de drept. Guvernul de la Pristina a acceptat înființarea acestui tribunal cu sediul la Haga în anul 2015, sub presiune internațională, pentru a judeca cazurile de crime de război comise în timpul conflictului din 1998-1999.
Contextul geopolitic actual evidențiază o presiune crescută pentru consolidarea apărării în Europa, în timp ce lideri precum Donald Tusk solicită Occidentului înăspărirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Această evoluție coincide cu discuțiile privind mutarea forțelor militare spre estul Europei, subliniind importanța ca orice extindere a Uniunii Europene să aducă o stabilitate sporită frontierelor continentului și să nu creeze noi vulnerabilități de securitate.
