Negocierile de la Conferința ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub denumirea COP31, au fost prelungite cu 21 de ore în stațiunea turcească Antalya. Discuțiile dintre aproape 200 de țări, care anterior erau programate să se încheie vineri, 20 noiembrie, au continuat și sâmbătă din cauza lipsei unui compromis. Tensiunile au apărut în principal în privința conținutului declarației finale și a modului în care statele vor aborda utilizarea combustibililor fosili.
Uniunea Europeană a confirmat că nu există încă un acord final, insistând pe includerea unui angajament privind renunțarea treptată la combustibilii fosili. Această poziție întâmpină opoziția Arabiei Saudite, în timp ce comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a susținut că este preferabil să nu se încheie niciun acord decât unul de calitate slabă. În același timp, ministrul mediului din Tuvalu, Maina Talia, a avertizat că orice document care nu menționează combustibilii fosili va face ca negocierile să fie inutile.
Un alt punct de conflict major vizează tehnologiile de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon, soluții susținute de industria petrolului și gazelor. De asemenea, aproximativ 12 țări, printre care Franța, Panama și Coasta de Fildeș, au solicitat o tranziție clară de la resursele fosile, însă proiectul actual de acord nu conține o astfel de referire. Disputele se extind și asupra calendarului publicării rapoartelor IPCC, cu Arabia Saudită și India solicitând amânarea acestora până în 2029.
Finanțarea măsurilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare reprezintă un alt obstacol major în cadrul conferinței. Statele dezvoltate sunt presate să își respecte angajamentele financiare, având în vedere responsabilitatea lor istorică pentru emisiile de carbon. Ministrul mediului din Ghana, Zanetor Agyeman-Rawlings, a subliniat că Africa nu va accepta rezultate care rămân doar la nivel de declarații, fără a asigura resursele necesare pentru implementarea concretă a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.
Pe lângă aceste probleme, statele nu au ajuns la un consens privind accelerarea electrificării, un obiectiv promovat de gazde. Un proiect anterior de acord propunea creșterea ponderii electricității în consumul final de energie la 35% până în anul 2035, de la nivelul actual de puțin peste 20%. Tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor la energie, exacerbate de conflictul din Orientul Mijlociu, complică procesul de negociere și dificultatea de a obține un document substanțial.
Conferințele de tip COP reprezintă platforme esențiale de dialog global, unde statele se întâlnesc periodic pentru a stabili ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste summituri urmăresc implementarea Acordului de la Paris, însă succesul lor depinde direct de capacitatea națiunilor de a echilibra dezvoltarea economică cu necesitatea urgentă de a limita încălzirea globală prin tranziția energetică.