Uniunea Europeană pregătește o schimbare majoră în reglementările privind calitatea aerului, vizând o reducere drastică a nivelurilor de poluare până în anul 2030. Conform noii Directive (UE) 2024/2881, care a intrat în vigoare în decembrie 2024, limitele legale pentru principalii poluanți vor fi reduse la jumătate în toate statele membre. România are la dispoziție până la data de 11 decembrie 2026 pentru a transpune aceste reglementări în legislația națională, un termen care expiră în aproximativ șase săptămâni.
Schimbările propuse vizează în special particulele fine, cele care pot pătrunde adânc în plămâni, pentru care limita anuală scade de la 25 la 10 micrograme pe metru cub. De asemenea, pragurile pentru dioxidul de azot și praful provenit din trafic vor fi înjumătățite. Deși aerul exterior nu se va curăța instantaneu, reglementările obligă orașele europene să atingă standarde mult mai stricte față de cele permise în prezent, încercând să combată impactul poluanților asupra sănătății publice.
Situația actuală din România este îngrijorătoare, țara fiind situată printre primele 10 state europene cu cel mai mare impact al poluării asupra sănătății. Datele Agenției Europene de Mediu indică o rată de 108,4 cazuri la 100.000 de locuitori afectate de expunerea pe termen lung la PM2.5. În centre urbane precum București, Brașov sau Cluj, se înregistrează depășiri periodice ale limitelor pentru PM2.5 și NO2, iar standardele OMS nu sunt respectate în nicio zonă urbană majoră din țară.
O problemă critică este faptul că expunerea reală la poluanți are loc, de cele mai multe ori, în interiorul locuințelor. Studiile arată că aerul din spațiile închise poate conține concentrații de poluanți cu 2 până la 5 ori mai mari decât cel de afară. Sursele acestui fenomen includ mobilierul, procesele de gătit, umiditatea necontrolată sau infiltrarea traficului prin ferestre, elemente care rămân adesea invizibile pentru cetățeni, dar care afectează calitatea vieții zilnic.
Pentru a reduce expunerea individuală, experții recomandă monitorizarea calității aerului prin senzori și utilizarea sistemelor de purificare activă cu filtre HEPA, carbon activ sau ionizare. Controlul umidității, menținut între 40 și 60%, este esențial pentru prevenirea mucegaiului, iar ventilația inteligentă poate înlocui aerisirea clasică în zonele cu trafic intens. Aceste măsuri permit controlul mediului înconjurător imediat, în timp ce procesul de reducere a emisiilor la nivel național rămâne unul pe termen lung.
Implementarea acestor directive europene face parte dintr-un cadru legislativ mai larg de protecție a mediului, care impune statelor membre o responsabilitate sporită în gestionarea emisiilor. În contextul actual, statele trebuie să echilibreze dezvoltarea economică cu respectarea standardelor de sănătate publică, adaptând legislația națională pentru a evita sancțiunile și pentru a proteja populația de efectele pe termen lung ale poluării aerului.
