Piața energetică europeană traversează o perioadă de contrast marcat de o scădere a prețurilor la gazele naturale, în ciuda unei evoluții opuse la capitolul energie electrică. Conform datelor Eurostat publicate pe 30 octombrie, prețul mediu al gazelor pentru gospodării a scăzut cu 10,2%, ajungând la 0,11 euro pe kWh. În același interval, prețul energiei electrice a înregistrat doar o scădere marginală de 2,2%, situându-se la un nivel de 0,28 euro pe kWh pentru consumatorii din Uniunea Europeană.
România se află în poziția de lider în ceea ce privește creșterile de costuri la capitolul electricitate în cadrul Uniunii Europene. În prima jumătate a anului 2026, prețurile la energia electrică pentru gospodăriile din România au crescut cu 51,9% față de perioada precedentă. Această evoluție este mult peste media europeană, fiind urmată de Irlanda, unde prețurile au crescut cu 19,8%, și de Finlanda, cu o creștere de 18,4%, în timp ce în Danemarca s-a înregistrat o scădere de 31,7%.
Diferențele de preț sunt vizibile și în funcție de puterea de cumpăringă a populației, ceea ce schimbă clasamentul accesibilității. Deși prețurile nominale variază, indicatorul ajustat după puterea de cumpărare plasează România, Polonia și Cehia printre țările unde gospodăriile resimt cea mai mare povară financiară. Acest parametru este considerat mai relevant pentru a înțelege modul în care facturile la energie afectează efectiv bugetele caselor, dincolo de valorile brute afișate pe facturi.
Un factor decisiv în această evoluție este retragerea treptată a măsurilor guvernamentale de sprijin implementate în timpul crizei. România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică atât pentru gospodării, cât și pentru companii în iunie 2025. Această decizie, similară cu cea luată de Polonia la sfârșitul aceluiași an, a lăsat consumatorii mult mai expuși la fluctuațiile directe ale pieței angro, explicând de ce scăderea prețurilor la nivel european nu se reflectă în facturile românilor.
Mixul energetic de la nivel național influențează și modul în care volatilitatea prețurilor la gaze afectează costul electricității. În UE, sursele regenerabile au reprezentat 44% din producția de energie electrică în prima jumătate a anului 2026. Deși utilizarea acestora a economisit aproximativ 29 de miliarde de euro, impactul rămâne variabil: în Italia, centralele pe gaz au stabilit prețul în 66% din cazuri, în timp ce în Spania acest procent scade la doar 9%.
Instabilitatea pieței este alimentată de tensiunile geopolitice și de nivelul rezervelor de stocare. La 1 noiembrie, instalațiile de stocare a gazelor din Europa erau pline doar în proporție de 74,62%, o valoare sub media pe nouă ani. Această situație, combinată cu conflictele din Orientul Mijlociu care au adăugat miliarde de euro la costurile de import, indică faptul că stabilitatea energetică rămâne fragilă pentru restul anului.
