Noua inițiativă legislativă a Comisiei Europene, denumită European Research Area Act (ERA Act), vizează consolidarea Spațiului European de Cercetare și îmbunătățirea condițiilor profesionale pentru cercetători. Această reformă europeană ar putea impune statele membre să își asume angajamente mai clare privind finanțarea și coordonarea politicilor naționale. În prezent, Comisia Europeană pregătește propunerea, urmând să o prezinte în cursul anului 2026, după ce vor urma negocierile cu Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Datele prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare evidențiază un decalaj major între România și restul Europei în ceea ce privește investițiile în domeniu. În anul 2024, România a alocat doar 0,46% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce media europeană a fost de 2,24%. Această pondere a cheltuielilor în economia română a cunoscut o scădere, de la 0,52% din PIB în 2023 la nivelul de 0,46% înregistrat în 2024.
Discrepanța este extrem de pronunțată și la nivelul alocărilor bugetare publice pe fiecare locuitor. Pentru anul 2025, România a prevăzut pentru cercetare și dezvoltare suma de 18,8 euro pe locuitor, comparativ cu media europeană de 288,9 euro. Astfel, investiția bugetară per cap în România este de peste 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene. România a fost singurul stat membru în care acest indicator a scăzut între 2015 și 2025, de la 20,8 euro la 18,8 euro.
Un obiectiv central al dezbaterilor europene este creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare până la cel puțin 3% din PIB. Parlamentul European a susținut această țintă printr-o rezoluție adoptată la 10 martie, cu 399 de voturi pentru, 78 împotrivă și 69 de abțineri. Eurodeputații au solicitat atingerea acestui obiectiv la nivelul Uniunii până în 2030, completând cererea cu ținte naționale și măsuri specifice pentru consolidarea finanțării publice.
Pe lângă aspectele financiare, ERA Act urmărește reducerea obstacolelor care afectează carierele științifice și promovarea științei deschise. Prioritățile includ facilitarea mobilității cercetătorilor între state și instituții, recunoașterea competențelor profesionale și dezvoltarea infrastructurilor. De asemenea, Parlamentul European a cerut protejarea libertății cercetării științifice prin stabilirea unor standarde minime privind drepturile cercetătorilor, etica, integritatea și independența instituțională, pentru a asigura egalitatea de șanse în domeniu.
În cadrul Uniunii Europene, indicatorii de performanță în domeniul cercetării sunt monitorizați constant prin datele Eurostat. Aceste statistici permit evaluarea nivelului de dezvoltare tehnologică și a capacității de inovare a fiecărui stat membru. În contextul noii legislații, aceste date vor deveni instrumente esențiale pentru raportarea sistematică a progreselor realizate de fiecare țară în cadrul Spațiului European de Cercetare.
