Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu o situație financiară critică, având de recuperat de la stat peste 1 miliard de euro aferenți proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și director general al Construcții Erbașu, avertizează că acest volum de restanțe, combinat cu lipsa de predictibilitate, pune în pericol stabilitatea companiilor. Situația ar putea declanșa reduceri salariale și concedieri de largă anvergură în întreaga industrie.
Deși datoriile ministerelor au înregistrat o scădere față de luna septembrie, volumul total al restanțelor rămâne extrem de ridicat pentru companiile de profil. Pe lângă fondurile PNRR, Cristian Erbașu menționează că există datorii semnificative pe alte proiecte, precum Saligny, sau la nivelul autorităților locale. Companiile mai au de așteptat plăți și pentru proiecte care ar urma să continue, precum Programul Operațional de Sănătate (POS) sau alte planuri de dezvoltare, ceea ce accentuează incertitudinea financiară.
Blocajul financiar a generat deja efecte vizibile, inclusiv dublarea numărului de insolvențe în rândul firmelor de construcții. Aceste entități se confruntă cu obligații neplătite către bănci, furnizori și subcontractori, ceea ce limitează capacitatea de operare. Lipsa unor contracte noi majore și incertitudinea privind încasarea facturilor pe următoarele șase luni forțează companiile să își reducă activitatea. Acest proces de „conservare” va implica, cel mai probabil, renunțarea la personalul angajat pentru perioadele de vârf de activitate.
Cristian Erbașu estimează că numărul lucrătorilor care vor fi vizați de disponibilizări va fi de „câteva zeci de mii de persoane”. Pe lângă pierderile de locuri de muncă, există și riscul ca firmele care își mențin activitatea să nu mai poată susține nivelul actual al salariilor. Problema este agravată de faptul că multe companii au angajat sute sau mii de persoane pentru proiecte care trebuiau finalizate până la sfârșitul lunii august, dar acum nu mai au lucrări de efectuat.
Liderul FPSC subliniază că tranziția între cadrele financiare este adesea nepregătită și ciclică, amintind de experiența din anul 2016. Atunci, după terminarea exercițiului pe Fondul de coeziune, a durat între 2 și 3 ani până când lucrările din noul exercițiu au fost amorsate. PNRR a fost un motor important pentru sector, însă lipsa unor proiecte care să asigure continuitatea după acest plan reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea companiilor de construcții.
În contextul economic actual, gestionarea fondurilor europene rămâne un punct critic pentru dezvoltarea infrastructurii naționale. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalul instrument de finanțare pentru modernizarea economiei românești, însă ritmul de implementare și modul de plată al restanțelor influențează direct sănătatea companiilor de construcții și stabilitatea pieței muncii din acest sector strategic.
