Noua directivă europeană privind tratarea apelor uzate urbane ar putea compromite serioasă disponibilitatea medicamentelor pe piața din România. Simona Cocoș, director general al Zentiva România & Moldova, a avertizat că obligațiile de finanțare impuse de această legislație pun în pericol fabricile de medicamente din țară. Această situație ar putea duce la retragerea unor tratamente esențiale de pe piața locală, afectând direct accesul pacienților la terapii necesare.
Problema centrală vizează introducerea unei etape suplimentare de epurare, numită tratament cuaternar, destinată eliminării micropoluanților din apele uzate. Conform declarațiilor de la conferința organizată de CursdeGuvernare.ro, industria farmaceutică și cea a cosmeticelor ar urma să suporte cea mai mare parte din costurile acestui proces. Deși impactul medicamentelor în apele urbane este de numai 7%, industria farmaceutică ar putea fi obligată să plătească 66% din această taxă pentru epurarea resturilor.
Simona Cocoș a subliniat că poluanții vizați nu provin exclusiv din activitatea de producție a fabricilor, ci includ și reziduurile medicamentelor eliminate de pacienți prin metabolizare. Aceste substanțe ajung în sistemele de canalizare și apoi în apele urbane, fiind rezultatul utilizării de către populație. Reprezentanta Zentiva România & Moldova a precizat că industria ar putea suporta cel puțin 80% din costurile acestei etape de tratament, deși sursa poluantă este mixtă.
Impactul financiar este considerat grav deoarece prețurile medicamentelor sunt reglementate de Ministerul Sănătății, ceea ce împiedică transferarea costurilor suplimentare către consumatori. În acest context, aplicarea taxei ar putea forța companiile fie să crească prețurile, fie să retragă produse de pe piață. Printre tratamentele care ar putea dispărea se numără antibioticele și metforminul, un medicament utilizat pe scară largă pentru tratarea diabetului.
Directorul Zentiva România & Moldova a declarat că a prezentat această problemă la Ministerul Mediului, însă până în prezent nu a găsit susținere. Ea a cerut autorităților române o poziție mai fermă în discuțiile privind aplicarea legislației europene pentru a proteja industria locală. „Îmi doresc pentru familia mea să avem ape curate în România, dar nu cu prețul dispariției medicamentelor din România”, a declarat Simona Cocoș.
Contextul economic în care se încadrează aceste presiuni asupra industriei este unul tensionat, având în vedere dificultățile de insolvență din mediul de afaceri. Datele oficiale indică faptul că în perioada 2024 – septembrie 2026 au fost deschise 20.567 de proceduri de insolvență, majoritatea acestora fiind falimente. Această realitate macroeconomică accentuează riscul ca noile taxe europene să accelereze declinul unor sectoare critice precum cel farmaceutic.
