O propunere legislativă aflată în Parlamentul României urmărește valorificarea resurselor minerale critice și instituirea unui cadru pentru dezvoltarea proiectelor miniere în țară. Inițiatorul proiectului este Natalia Intotero, deputat PSD, propusă ministru la Mediu. Această inițiativă vizează reducerea blocajelor administrative și juridice care întârzie proiectele miniere strategice, facilitând totodată accesul la terenuri și oferind un cadru mai predictibil pentru investiții, în contextul eforturilor Uniunii Europene de a-și reduce dependența de importuri.
Proiectul de lege urmărește clarificarea procedurilor privind dreptul de proprietate și exproprierea în interes public pentru a încuraja investițiile necesare relansării industriei. Măsurile propuse sunt menite să contribuie la consolidarea competitivității economice prin crearea unor lanțuri valorice integrate, care să includă exploatarea, procesarea și producția. Din acest proces vor rezulta locuri de muncă stabile în zone afectate de declin, incluzând sectoare precum transportul, construcțiile, energia sau serviciile tehnologice, susținând astfel dezvoltarea unor competențe tehnice calificate.
Accesul la resurse precum metale rare, litiu, cobalt, nichel, grafit natural, cupru și alte materiale este considerat esențial pentru producția de baterii, echipamente de energie regenerabilă, vehicule electrice, microcipuri și tehnologii de apărare. Dependența actuală de furnizori externi implică riscuri economice și geopolitice semnificative pentru Uniunea Europeană. Proiectul subliniază că cererea pentru aceste materii prime critice va crește exponențial în deceniile următoare, fiind necesare pentru tranziția verde, digitală și pentru domeniul apărării sau al spațiului aerian.
Direcția legislativă este în concordanță cu obiectivele evidențiate în raportul Draghi privind competitivitatea europeană și cu strategia UE de dezvoltare a capacităților de extracție. În lista proiectelor strategice ale Uniunii europene din octombrie 2026 figurează deja cinci proiecte din România, care vizează extracția și procesarea magneziului, exploatarea cuprului și a grafitului, precum și reciclarea bateriilor. Printre acestea se numără proiectul de cupru de la Rovina, cel de grafit de la Baia de Fier și o investiție în reciclarea bateriilor la Răcari.
Inițiativa a generat critici imediate, fiind descrisă de unele voci ca fiind „pro-minerit” și fiind asociată cu reguli controversate, precum cele de la Roșia Montană. Totuși, proiectul de la Roșia Montană a fost marcat de blocaje cauzate de controversele privind impactul asupra mediului și patrimoniului, deși un studiu academic din 2021 arăta că localnicii își doreau exploatarea pentru siguranță economică. Proiectul actual încearcă să poziționeze România ca un pol de interes în sistemul industrial european prin valorificarea propriilor resurse.
La nivel european, Regulamentul privind materiile prime critice stabilește repere de capacitate pentru anul 2030, vizând atingerea unor praguri de extracție, procesare și reciclare în interiorul Uniunii. În prezent, dependența este masivă: de exemplu, 77% din galiul utilizat în UE provine din China, în timp ce 97% din magneziul consumat de Uniune este importat tot din această țară, evidențiind necesitatea securizării lanțurilor de aprovizionare interne.
