Sari la conținut
Live Donald Trump susține că noi atacuri asupra Iranului sunt puțin probabile dacă discuțiile avansează
Reporter Digital Reporter Digital
253 actualizări
azi
Europa · acum 1 oră

Proiect istoric: Un coridor fluvial ar putea lega Marea Neagră de Marea Baltică prin România

O inițiativă veche de peste un secol propune transformarea Iașilor într-un port fluvial și crearea unei rute comerciale strategice prin estul Europei.

Proiect istoric: Un coridor fluvial ar putea lega Marea Neagră de Marea Baltică prin România
Pexels License · original · licență

Un proiect de amploare, care datează de peste un secol, ar putea transforma radical infrastructura de transport din estul Europei prin crearea unui coridor fluvial între Marea Neagră și Marea Baltică. Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, a readus în discuție această inițiativă strategică ce implică amenajarea râului Prut pentru navigație. Obiectivul principal este conectarea acestuia la o rețea europeană de căi navigabile, transformând orașul Iași într-un port fluvial de importanță regională.

Traseul propus de Paul Butnariu ar lega zona Constanța-Galați de portul polonez Gdańsk, traversând teritoriile României, Republicii Moldova, Ucrainei și Poloniei. Pentru a asigura continuitatea navigării, planul prevede construirea a două canale noi: unul de aproximativ 30 de kilometri între Prut și Nistru și unul de circa 51 de kilometri între Nistru și râul San. Acest sistem ar utiliza râurile Prut, Nistru, San și Vistula, oferind o rută comercială mult mai scurtă către nordul continentului.

Calculul distanței arată că această variantă fluvială ar avea mai puțin de 2.000 de kilometri, o alternativă semnificativă față de ruta maritimă actuală prin Suez către Gdańsk, estimată la 8.000 de kilometri. Paul Butnariu susține că această schimbare ar înjumătăți distanța parcursă, facilitând transportul de mărfuri cu barje cu capacități de 500 până la 1.000 de tone. Pentru România, componenta centrală este amenajarea a aproximativ 500 de kilometri de Prut, o investiție estimată la câteva miliarde de euro.

Prima etapă a lucrărilor ar trebui să vizeze sectorul situat între Galați și acumularea Stânca-Costești, cu posibilitatea ca navigația să devină funcțională în următorii șapte-opt ani. Pentru municipiul Iași, conectarea la rețeaua navigabilă ar presupune utilizarea râurilor Bahlui și Jijia, profitând de un canal existent între acestea. Paul Butnariu subliniază că acest efort ar putea transforma Valea Prutului într-o zonă de excelență pentru legumicultură, oferind beneficii economice și prin gestionarea mai bună a resurselor de apă.

Proiectul este prezentat ca o oportunitate geostrategică de tip „East Gate”, capabilă să susțină reconstrucția Ucrainei și integrarea Republicii Moldova. Paul Butnariu a prezentat această viziune în Polonia, în fața autorităților locale și a conducerii Portului Gdańsk, subliniind nevoia de voință politică. Implementarea ar necesita o cooperare extinsă între cele patru state implicate, transformând regiunea într-un pol de dezvoltare economică esențial pentru întreaga Uniune Europeană.

Ideea de a crea o cale navigabilă între aceste mări nu este nouă, având rădăcini în anii 1920, când au existat primele variante tehnice și discuții diplomatice între România și Polonia. Deși proiectele anterioare au fost abandonate din cauza crizei economice sau a conflictelor militare, demersurile de planificare au continuat în timp, inclusiv prin menționarea navigabilității Prutului în documente de coridor multimodal Iași-Galați.

Surse

Sursa: Evenimentul Zilei

Actualizări conexe