Uniunea Europeană analizează modalități de a proteja industria fără a risca izolarea furnizorilor de încredere sau creșterea costurilor investițiilor. Într-un studiu realizat de IEP Bocconi, Daniel Gros și Nathalie Tocci propun ca UE să își coordoneze deciziile economice cu parteneri strategici. Această abordare vizează construirea unei puteri economice comune cu democrații, fără a necesita aderarea acestora la instituțiile europene.
Autorii propun un cadru denominat Compact for Open and Resilient Economies, cunoscut sub acronimul CORE. Această structură ar permite unor țări precum Canada, Japonia sau Regatul Unit să participe la pregătirea măsurilor economice. Partenerii s-ar putea consulta cu UE înaintea deciziilor comerciale sau industriale care îi afectează semnificativ. Totuși, aceștia nu ar avea drept de vot în cadrul instituțiilor europene, decizia finală rămânând în prerogativele UE.
Un aspect central al propunerii este sprijinul reciproc în cazul în care un participant este supus unor presiuni economice externe. Cadrul CORE ar putea declanșa consultări și o reacție coordonată pentru a evita izolarea unui partener. Această strategie ar putea ajuta la combaterea coerciției economice, oferind o alternativă la instrumentele actuale care nu impun o intervenție automată în apărarea partenerilor externi.
Lista potențialilor parteneri vizează economii precum Norvegia, Elveția, Coreea de Sud și Australia. Daniel Gros și Nathalie Tocci subliniază că o politică de protecționism excesiv poate reduce diversificarea pe care UE încearcă să o promoveze. Dacă Europa exclude partenerii din programele sale industriale, aceștia vor avea motive mai puține să susțină strategia europeană. Consultarea ar trebui să permită identificarea riscurilor înainte de fixarea regulilor comerciale.
Implementarea acestui model ar necesita respectarea legislației europene și a acordurilor comerciale existente. Aplicarea ar cere reciprocitate între toți participanții la acest nou mecanism de cooperare. Deși propunerea este una de organizare a colaborării, ea nu reprezintă o coaliție deja constituită. Succesul ar depinde de capacitatea guvernelor de a accepta ajustări ale propriilor măsuri în scopul solidarității economice.
În prezent, Uniunea Europeană dispune deja de un instrument juridic, Regulamentul UE 2023/2675, pentru protecția împotriva coerciției exercitate de țări terțe. Acest regulament permite consultarea statelor afectate, însă nu impune o obligație automată de represalii. Propunerea CORE ar adăuga un nivel suplimentar de dialog strategic, încercând să transforme cooperarea juridică existentă într-un parteneriat economic mai activ și mai rezilient.