Protecția minorilor în mediul digital trebuie să fie integrată direct în designul platformelor, nu să depindă exclusiv de supravegherea părinților, a declarat Michael Adam. Șeful Unității pentru politici digitale din Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, EPRS, a explicat că riscurile provin din modul în care sunt construite serviciile digitale. În cadrul unei prezentări la Strasbourg, în fața Panelului pentru viitorul științei și tehnologiei, STOA, s-a subliniat necesitatea unor funcții care să nu încurajeze utilizarea compulsivă.
Propunerea Kids Act vizează în mod special mecanismele care determină consumul neîntrerupt de conținut. Autorii propun eliminarea funcțiilor care oferă recompense pentru revenirea frecventă în aplicații și limitarea redării automate a conținutului fără pauze efective. Furnizorii de servicii ar trebui să implementeze măsuri care să protejeze orele de somn și de școală ale copiilor. Astfel, scopul este ca platformele să nu mai folosească tehnici care să prelungească artificial timpul petrecut în fața ecranului.
Sistemele de recomandare ar trebui să prioritizeze preferințele exprimate explicit de utilizator, evitând profilarea comportamentală. Pentru rețelele sociale și platformele video, se propune ca geolocalizarea, accesul la cameră, microfon și notificările push să fie dezactivate implicit. Această abordare vizează protejarea datelor și a intimității minorilor. De asemenea, copiii ar trebui să poată șterge ușor preferințele acumulate și să aleagă opțiuni de navigare care nu se bazează pe profilarea comportamentală.
Discuția a inclus și impactul inteligenței artificiale asupra comportamentului tinerilor utilizatori. Michael Adam a indicat faptul că companionii bazați pe IA și chatboturile ar trebui să evite comportamentele care simulează relații interpersonale pentru a crea dependențe emoționale. Atunci când un astfel de instrument este integrat într-o rețea socială sau un joc online, utilizarea sa nu ar trebui să fie automată. Obiectivul este ca minorul să poată renunța ușor la interacțiunea cu aceste tehnologii.
Controlul parental rămâne o componentă importantă, însă acesta trebuie să fie completat de un design sigur din partea furnizorului. Instrumentele destinate familiilor trebuie să fie ușor de configurat și dificil de ocolit, fără ca platforma să submineze aceste setări. De asemenea, se pune accent pe responsabilitatea furnizorilor de a monitoriza eficiența măsurilor de protecție. Propunerea vizează și platformele online foarte mari, care vor trebui să testeze și să evalueze impactul acestor schimbări de design.
Propunerea Kids Act este momentul în care se pune în discuție responsabilitatea furnizorilor de servicii digitale față de siguranța minorilor. Textul urmează să fie examinat de Parlament și de Consiliu pentru a stabili formele finale ale obligațiilor legislative. În prezent, mecanismele de protecție sunt discutate în contextul nevoii de a reglementa modul în care algoritmii și interfețele digitale influențează comportamentul utilizatorilor tineri.
Contextul legislativ european privind protecția datelor și a minorilor este în continuă evoluție, fiind un subiect central în discuțiile despre reglementarea tehnologiei. Propunerea de modificare a designului serviciilor digitale este o parte a unui efort mai larg de a crea un mediu online mai sigur pentru generațiile viitoare. Această inițiativă vizează atât rețelele sociale, cât și platformele de partajare a materialelor video și instrumentele bazate pe inteligență artificială.
