Tehnologia inteligenței artificiale permite crearea unor copii digitale tot mai convingătoare ale oamenilor reali, generând riscuri majore pentru identitatea personală. Deepfake-urile sunt utilizate tot mai frecvent pentru fraude, furt de identitate, compromiterea reputației sau distribuirea de imagini intime fără consimțământ. În acest context, Uniunea Europeană și state precum Danemarca caută soluții legislative pentru a proteja drepturile cetățenilor împotriva manipulării digitale.
Raportul Entrust pentru 2026, care s-a bazat pe peste un miliard de verificări de identitate din 195 de țări, evidențiază gravitatea situației. Datele arată că deepfake-urile sunt implicate în aproximativ o din cinci tentative de fraudă biometrică. Mai mult, tentativele de fraudă care utilizează selfie-uri falsificate prin intermediul inteligenței artificiale au înregistrat o creștere alarmantă de 58% într-un singur an, punând sub semnul întrebării securitatea digitală.
Din 2 august 2026, vor intra în vigoare obligațiile de transparență prevăzute de AI Act în Uniunea Europeană. Furnizorii de sisteme care generează sau modifică imagini, texte, înregistrări audio sau video vor fi obligați să asigure recunoașterea conținutului manipulat artificial. În cazul deepfake-urilor, utilizatorii trebuie să informeze publicul în mod clar că materialele respective au fost generate sau modificate prin AI, cu excepția anumitor opere artistice, de satiră sau ficțiune.
Danemarca propune o abordare mai radicală prin modificarea legislației privind drepturile de autor pentru a oferi protecție directă asupra trăsăturilor fizice. Proiectul, bazat pe un acord politic din iunie 2025 între guvern și partidele din Parlamentul danez, urmărește să prevină distribuirea fără acord a reproducerilor digitale ale feței sau vocii. Această inițiativă oferă persoanelor un temei juridic pentru a cere eliminarea conținutului realist care nu a fost autorizat.
Impactul psihologic asupra victimelor este profund, în special în cazul deepfake-urilor sexuale care afectează disproporționat femeile și fetele. UNESCO a avertizat în 2026 asupra violenței online facilitate de AI, de la hărțuire la stalking digital. Psihoterapeutul Gabriela Răileanu subliniază că victimele pot experimenta o pierdere a sentimentului de control, fiind nevoite să conteste propriul chip sau propria voce într-o situație de neputință socială.
Fenomenul creează și riscul cunoscut sub numele de „avantajul mincinosului”, unde tehnologia poate fi folosită pentru a contesta dovezi autentice. Pe măsură ce deepfake-urile devin credibile, oamenii pot începe să respingă și înregistrări reale, susținând că sunt fabricate. Această evoluție obligă societatea să dezvolte noi abilități de verificare, pentru a nu cădea nici în capcana credinței imediate, nici în cea a scepticismului total față de orice material vizual sau auditiv.
