Alegerile parlamentare desfășurate sâmbătă în Letonia au confirmat menținerea direcției pro-europene a țării, în ciuda creșterii popularității mișcărilor suveraniste. Partidul Lista Unită, condus de Andris Kulbergs, a câștigat scrutinul cu un avans confortabil, reprezentând o schimbare majoră în peisajul politic al acestei foste republici sovietice. Rezultatul este considerat fără precedent în ultimii 35 de ani de la independența statului, reflectând o dorință de schimbare în fața stagnării economice și a declinului demografic.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală, Lista Unită a obținut 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din cele 100 de mandate disponibile în Saeima, Parlamentul unicameral. După numărarea a 99,99% din buletinele de vot, performanța este marcată de o prezență scăzută la urne, votul fiind de doar 51,8%. Această victorie pune în prim-plan figura lui Andris Kulbergs, un director din sectorul privat care a intrat recent în politică și susține o poziție pro-europeană și pro-ucraineană.
În cadrul coaliției de centru-dreapta care gravitează în jurul Listei Unite, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% din voturi și 10 deputați, în timp ce Noua Unitate se situează pe locul al șaselea cu 6,3% și șapte locuri. Totuși, formarea unei majorități necesită negocieri complexe, deoarece Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să depășească pragul de 5% pentru intrarea în Parlament. Fără această formațiune, partenerii de coaliție actuali totalizează împreună un procent de 50,5% din voturile electorale.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate semnificative, Letonia pe primul loc (LPV) ocupând locul al doilea cu 13,1% și 17 deputați. Această formație, condusă de omul de afaceri Ainars Slesers, utilizează un discurs conservator și promisiuni de relansare economică. Pe locul al treilea se află partidul Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, cu 11,7% din voturi și 15 locuri. Acest partid critică ajutorul militar pentru Ucraina, fiind considerat pro-rus de către detractorii săi.
Campania electorală a fost dominată de problemele de securitate, având în vedere că Rusia este considerată principala amenințare strategică pentru Letonia. Statul, care este membru NATO și UE din anul 2004, a crescut cheltuielile pentru apărare până la aproape 5% din PIB. Totodată, electoratul vorbitor de limba rusă, care reprezintă aproximativ 35% din populație, a manifestat o schimbare de comportament. Aceștia nu mai votează doar pe criterii de identitate, ci se orientează tot mai mult către problemele socio-economice, precum costul vieții sau salariile mici.
Letonia este în prezent cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai, confruntându-se cu o presiune economică majoră. Această realitate socio-economică, combinată cu provocările demografice, a pus accentul pe necesitatea unor politici de protecție socială și pe gestionarea costurilor vieții în timpul campaniei electorale, influențând direct alegerea cetățenilor între partidele tradiționale și cele populiste.
