Performanțele elevilor de 15 ani din Uniunea Europeană continuă să înregistreze scăderi, conform unei analize publicate de Comisia Europeană bazată pe rezultatele PISA 2025. Această evoluție negativă trimite un semnal de alarmă pentru sistemele de învățământ din blocul comunitar, deoarece Uniunea Europeană pare să se îndepărteze de țintele educaționale pe care și le-a propus pentru anul 2030. Situația actuală pune sub semnul întrebării capacitatea tinerilor de a atinge standardele de competență dorite de instituțiile europene.
Datele furnizate de Comisia Europeană relevă faptul că 33,9% dintre elevii din UE au rezultate slabe la matematică, în timp ce la citire ponderea este de 31,3%, iar la științe ajunge la 25,9%. Aceste cifre sunt în contrast direct cu obiectivul european pentru 2030, care vizează reducerea ponderei elevilor cu rezultate slabe sub pragul de 15% în toate cele trei domenii de studiu. În prezent, nicio țară din UE nu atinge obiectivul privind performanțele de top la citire sau științe.
În ceea ce privește performanța de vârf, situația rămâne critică, cu procente foarte mici de elevi care ating nivelurile superioare. În 2025, doar 4,8% dintre elevii din UE au avut rezultate de top la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Uniunea Europeană și-a propus ca, până în 2030, cel puțin 12% dintre elevi să atingă aceste niveluri înalte de performanță în fiecare dintre materiile menționate. La capitolul matematică, doar două state membre au reușit să atingă ținta stabilită pentru anul 2030.
România se confruntă cu dificultăți semnificative, situându-se constant sub media OCDE la matematică, citire și științe. În domeniul științelor, elevii români au obținut un scor mediu de 425 de puncte, o valoare mult mai mică decât media OCDE de 482 de puncte. Aproape 46% dintre elevii din România au fost considerați slab performanți la științe, în timp ce doar aproximativ 2% au reușit să ajungă la nivelurile de top. Comparativ cu anul 2015, ponderea elevilor români sub nivelul minim de competență a crescut semnificativ.
Raportul OCDE evidențiază, de asemenea, disparități majore între elevii români în funcție de mediul socio-economic în care aceștia se dezvoltă. În cazul științelor, elevii din categoria avantajată economic au obținut rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei din categoria dezavantajată. Această diferență este mult mai pronunțată decât media OCDE, care este de 85 de puncte. Evaluarea PISA urmărește capacitatea tinerilor de a utiliza cunoștințele pentru a rezolva probleme și situații din viața reală.
Scăderea competențelor de bază este privită ca o problemă majoră pentru viitorul Europei, mai ales în contextul ascensiunii inteligenței artificiale. Capacitatea de a înțelege informația, de a verifica sursele și de a gândi critic devine esențială pe măsură ce tehnologia este integrată în educație și viața cotidiană. Rezultatele PISA nu măsoară doar memorarea informațiilor, ci și aplicabilitatea acestora în mediul real, un aspect critic pentru dezvoltarea societății europene.
