Ministerul Finanțelor a subliniat importanța critică a încasării sumelor rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru stabilitatea bugetară a țării. Autoritățile indică faptul că respectarea țintei de deficit bugetar depinde direct de aceste fonduri, în condițiile în care plățile efectuate pentru proiecte care nu vor fi validate de Comisia Europeană vor trebui suportate integral din bugetul național. Situația pune presiune pe execuția financiară a statului român.
Comisia Europeană evaluează în prezent două cereri de plată, numerotate 5 și 6, care însumează un total de 6,43 miliarde de euro. Din această sumă, 2,08 miliarde de euro provin din cererea de plată nr. 5, aflată deja în proces de evaluare. Restul de 4,35 miliarde de euro reprezintă cererea de plată nr. 6, care este cererea finală, depusă oficial la data de 30 septembrie 2026, iar decizia finală este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Până în acest moment, România a reușit să încaseze 13,27 miliarde de euro din PNRR, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Această sumă este compusă din 8,95 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi. În acest total este inclusă și suma de 301,2 milioane de euro, încasată la 9 octombrie 2026, pentru țintele și jaloanele care au fost suspendate anterior în cadrul cererii de plată nr. 3.
Din perspectiva bugetară, veniturile din granturile PNRR au ajuns la 22,27 miliarde de lei până la 30 septembrie 2026, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi au însumat 27,19 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a precizat că sumele împrumutate prin PNRR nu sunt considerate venituri bugetare, ci reprezintă o sursă de finanțare a deficitului, fiind mai ieftine decât împrumuturile contractate de pe piață. Plățile din această componentă de 15,74 miliarde de lei se reflectă integral în deficit.
Analiza plăților efectuate arată că, în total, 44,63 miliarde de lei au fost direcționate prin PNRR, cu un grad de realizare de 74,2%. Din aceste sume, 28,71 miliarde de lei au fost plățile din granturi, reprezentând 69,9%, în timp ce 15,91 miliarde de lei au fost plățile din împrumuturi, reprezentând 83,6%. Pe de altă parte, plățile din fonduri europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 54,6% din creditele bugetare alocate pentru acest scop.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) constituie principalul instrument de finanțare pentru implementarea reformelor și investițiilor structurale în România, fiind bazat pe fonduri europene. Acesta este structurat pe două componente majore: granturi, care sunt fonduri nerambursabile, și împrumuturi, care trebuie returnate. Gestionarea corectă a acestor fluxuri de capital este esențială pentru menținerea echilibrului macroeconomic al statului și pentru atingerea obiectivelor de creștere economică pe termen lung.
