Datele oficiale publicate joi de Eurostat relevă un contrast major în modul în care rezidenții din România aleg să se deplaseze. Anul trecut, românii au înregistrat cea mai mare proporție de călătorii pe cale terestră din întreaga Uniune Europeană, însă s-au situat la polul opus în ceea ce privește utilizarea transportului aerian. Această tendință marchează o diferență clară față de alte state membre din blocul european.
La nivelul întregii Uniuni Europene, rezidenții au efectuat puțin peste 1,2 miliarde de călătorii în perioada analizată. Din acest total, ponderea majoritară de 81,4% a fost reprezentată de călătoriile pe cale terestră, în timp ce transportul aerian a acoperit 17,2%, iar căile navigabile au reprezentat doar 1,4%. În ceea ce privește mijloacele specifice, autoturismele au fost principalele utilizate, cu o pondere de 63,3%, urmate de trenuri la 13,3%, autobuze și autocare la 3,8%.
România se distinge prin cea mai ridicată pondere de deplasări terestre din UE, atingând un nivel de 94%. În urma țării se află Slovenia, care a înregistrat 90,4% din călătorii pe uscat, urmată de Bulgaria cu 89% și Cehia cu 88,9%. În ceea ce privește volumul total, rezidenții din România au efectuat 21,6 milioane de călătorii anul trecut, dintre care 20,3 milioane au fost realizate pe cale terestră și 1,278 milioane cu avionul.
În ceea ce privește transportul aerian, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană. Cele mai frecvente deplasări cu avionul au fost înregistrate în Malta, unde acestea au reprezentat 61,6% din total, urmată de Cipru cu 51,1% și Irlanda cu 41,8%. Alte țări cu procente ridicate în acest segment sunt Luxemburg, cu 38,5%, și Danemarca, cu 36,6%. În ceea ce privește transportul pe apă, Malta deține cea mai mare pondere, de 38,4%, urmată de Grecia cu 15,9%.
Analiza cifrelor Eurostat subliniază o dependență structurală a populației din România de infrastructura rutieră și feroviară pentru deplasări. În timp ce în state insulare precum Malta sau Cipru aviația este modalitatea principală de mobilitate, în România, numărul de călătorii pe căi navigabile a fost extrem de scăzut, fiind vorba doar de 12.802 deplasări. Această distribuție reflectă diferențele geografice și de infrastructură dintre statele membre.
Această situație a mobilității are loc într-un context în care România se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene privind respectarea regulilor UE. Recent, Comisia Europeană a cerut țării să respecte normele privind taxele de drum și vinietele, o problemă care este strâns legată de utilizarea intensivă a rețelei de transport terestru de către rezidenți.