România, împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, a solicitat Comisiei Europene implementarea unor măsuri urgente pentru sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor. Cererea a fost transmisă în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), desfășurată la Bruxelles la data de 29 septembrie 2026. Obiectivul principal este gestionarea provocărilor cauzate de evoluția focarelor de boală care afectează producătorii de animale din aceste țări.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a subliniat impactul economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României. Acesta a avertizat că apariția unui focar de boală nu trebuie să blocheze activitatea economică a întregului sector pentru perioade îndelungate. Tánczos Barna a cerut o abordare bazată pe risc, proporțională și flexibilă, care să protejeze sănătatea animală fără a pune în pericol viitorul economic al sectoarelor afectate.
Statele implicate au propus o serie de soluții concrete, inclusiv aplicarea flexibilă a restricțiilor pentru ca animalele sănătoase să poată fi deplasate pe baza evaluării riscului. O altă cerere vizează analiza rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației animalelor vaccinate și a produselor derivate în interiorul UE. De asemenea, se solicită continuarea exporturilor către țări terțe acolo unde există garanții adecvate privind sănătatea animală.
Fermierii din aceste regiuni sunt afectați de boli precum pestă a micilor rumegătoare (PPR), variolă ovină și caprină (SGP) și febră aftoasă (FMD). Soluțiile propuse includ adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală și adoptarea unor metode tehnologice care să diminueze uciderea în masă a animalelor. În plus, se cere acordarea unui sprijin financiar adecvat și a unor soluții de compensare pentru pierderile de venit și costurile suplimentare de întreținere.
Pe lângă problema sănătății animalelor, secretarul de stat Zoltán Mihály a susținut la Bruxelles necesitatea continuării Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) după anul 2027. România a solicitat, alături de Bulgaria, Cipru, Ungaria, Polonia și Slovacia, ca viitorul cadru al Politicii Agricole Comune (PAC) să prevadă acest mecanism. Zoltán Mihály a explicat că ANT este esențială pentru susținerea sectoarelor vulnerabile în fața costurilor ridicate de producție și a fenomenelor climatice extreme.
Aceste discuții privind securitatea sanitară și sprijinul financiar se încadrează într-un context de gestionare a riscurilor în cadrul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne un pilon central pentru stabilitatea economică a zonelor rurale, fiind influențată de deciziile privind subvențiile și reglementările de sănătate animală. Gestionarea corectă a acestor crizi este vitală pentru menținerea locurilor de muncă și a veniturilor fermierilor din statele membre.
