Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a solicitat consolidarea procesului de negociere colectivă în România. Această poziție a fost exprimată în urma unei întâlniri desfășurate miercuri, la Bruxelles, cu reprezentanții unor organizații sindicale importante. Discuțiile au vizat situația actuală a drepturilor angajaților și necesitatea unor mecanisme de dialog social care să producă rezultate concrete pentru forța de muncă.
Întâlnirea a avut loc în contextul unui protest organizat de reprezentanți ai Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA și UNI Europa în fața sediului Comisiei Europene. Sindicaliștii au solicitat deblocarea negocierilor colective și au cerut o creștere a salariului minim brut, vizând data de 1 ianuarie 2027. Roxana Mînzatu a subliniat că dialogul social nu trebuie să rămână o simplă formalitate, ci trebuie să asigure condiții de muncă și siguranța necesară angajaților.
Organizațiile sindicale au punctat dificultățile întâlnite în mediul privat, unde negocierile sunt adesea îngreunate de refuzul unor angajatori de a participa la proces. Cartel ALFA a menționat că lipsa mandatelor de negociere sau respingerea directă a revendicărilor sindicatelor afectează semnificativ drepturile muncitorilor. De asemenea, retragerea unor companii din organizațiile patronale este văzută ca un factor care limitează capacitatea negocierilor de a produce rezultate pentru un număr mai mare de persoane.
Pentru anul 2027, sindicatele solicită ca stabilirea salariului minim să se realizeze printr-un mecanism care să fie transparent și previzibil. Această cerere se bazează pe respectarea legislației naționale și a cadrului european existent. Obiectivul principal este creșterea gradului de acoperire prin contracte colective de muncă și consolidarea mecanismelor de negociere la nivel sectorial și național, pentru a asigura o protecție reală a salariaților în cadrul economiei.
Directiva europeană privind salariile minime adecvate oferă repere clare pentru evaluarea acestora, utilizând valori de referință specifice. Conform acestui cadru, evaluarea caracterului adecvat al salariului minim se face în raport cu 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut. Aceste criterii sunt esențiale pentru a asigura un nivel de trai demn și pentru a alinia standardele din România cu cele din restul Uniunii Europene.
Evoluția acestor mecanisme de negociere are loc într-un context în care predictibilitatea legislativă este considerată crucială pentru stabilitatea economică. Lipsa de predictibilitate și schimbările frecvente de legislație pot avea un impact puternic asupra sectoarelor cheie, afectând capacitatea de utilizare a potențialului economic al țării. Consolidarea dialogului social rămâne un punct central pentru asigurarea unui mediu de lucru stabil și conform standardelor europene de protecție.
