Mai multe instituții de învățământ din Europa de Vest au decis să revină la utilizarea manualelor tradiționale și la metodele de predare bazate pe scrisul de mână. Această schimbare de direcție vine ca o reacție la îngrijorările crescute privind impactul negativ al timpului excesiv petrecut în fața ecranelor de către elevi. Decizia pune sub semnul întrebării perioada de digitalizare intensă care a dominat sălile de clasă începând cu anii 2010.
Suedia, Finlanda și Norvegia au început procesul de reevaluare a rolului tehnologiei în procesul de învățare. În Suedia, școlile au primit fonduri de 178 milioane de euro până în aprilie 2026 pentru a reintroduce manualele și ghidurile tipărite destinate profesorilor. Din 2025, instituțiile de învățământ nu vor mai fi obligate să impună utilizarea instrumentelor digitale, iar până în 2028, programele naționale vor avea la bază exclusiv manuale pe suport de hârtie.
Norvegia a alocat aproximativ 28 milioane de euro în anul 2024 pentru materialele didactice tipărite, urmărind un echilibru între cărți și ecrane. Cadrele didactice au raportat că utilizarea dispozitivelor digitale în timpul cursurilor a dus la distragerea atenției elevilor prin jocuri online și rețele de socializare. Guvernele europene speră că revenirea la materialele fizice va îmbunătăți performanța academică și nivelul de implicare al elevilor în activitățile școlare.
Evaluările PISA din 2022 au evidențiat probleme serioase de înțelegere a textelor, în special în Suedia, unde 24% dintre elevii de 15-16 ani nu au reușit să înțeleagă un text citit. Această statistică vizează în principal generațiile Z și Alpha, care au crescut cu dispozitive digitale. Medicii avertizează că acest stil de viață poate cauza o scădere a abilităților de lectură și a capacității de concentrare.
Pe lângă schimbarea materialelor didactice, există și o tendință de restricționare a accesului la tehnologie. În țări precum Franța, Italia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda, utilizarea telefoanelor mobile în școli a fost limitată. Această mișcare de reglementare vizează reducerea distragerilor și protejarea procesului de învățare de influența constantă a mediului digital.
Această evoluție europeană se produce într-un context în care digitalizarea a fost considerată anterior un etalon al progresului educațional. În România, eforturile de digitalizare au fost ample, însă tendința din Europa de Vest indică o revenire la metodele clasice. Această schimbare de priorități reflectă o preocupare globală pentru sănătatea cognitivă a tinerilor în era informației digitale.
