Piața muncii din Europa traversează o transformare semnificativă, în care angajatorii încep să prioritizeze competențele demonstrate în detrimentul diplomelor de studii. Această tendință, cunoscută sub denumirea de „skills-first”, apare pe fondul noilor tehnologii și al dificultăților de recrutare. Companiile caută acum indivizi care pot dovedi abilități practice necesare, indiferent de modul în care acestea au fost dobândite, pentru a asigura o potrivire mai bună între talente și cerințele posturilor vacante.
Suedia și Franța se află în fruntea clasamentului european privind pregătirea pentru această schimbare, conform unui indice realizat de OCDE. Suedia ocupă primul loc cu un scor de 0,70, fiind urmată strâns de Franța, care înregistrează 0,69. În urma lor se situează Regatul Unit, cu 0,65, și Belgia, cu 0,64. Media pentru cele 23 de țări europene analizate este de 0,58, în timp ce Ungaria și Grecia se află la polul opus, cu scoruri de 0,45, respectiv 0,46.
Glenda Quintini, economist senior în cadrul OCDE, explică faptul că această abordare nu vizează înlocuirea completă a studiilor academice. Scopul este acordarea unei importanțe sporite abilităților demonstrate de indivizi pentru a îmbunătăți integrarea pe piața muncii. Diferențele dintre state nu derivă doar din sistemele de învățământ, ci și din accesul la formarea profesională pe parcursul vieții. Această evoluție este necesară pentru a răspunde cerințelor digitalizării și ale tranziției verzi.
Problema lipsei de personal calificat este critică, deoarece în 2025 peste 70% dintre angajatorii din țările membre raportau dificultăți în ocuparea posturilor. În același timp, aproximativ o treime dintre angajați consideră că dețin competențe insuficiente sau excesive pentru rolurile actuale. Deși diplomele rămân esențiale în profesiile reglementate, în Regatul Unit doar 14% dintre anunțurile de angajare menționează explicit cerințe de studii, spre deosebire de Statele Unite, unde acest procent este de 50%.
Impactul asupra veniturilor rămâne un factor de discuție, deoarece nivelul educației este încă asociat cu un salariu cu aproximativ 16% mai mare. Totuși, Franța reprezintă o excepceție, fiind singura țară unde avantajul salarial pentru competențele matematice este cu o treime mai mare decât cel pentru nivelul educației. Această particularitate sugerează o piață a muncii mai deschisă către recunoașterea și recompensarea directă a abilităților demonstrate de angajați în cadrul organizațiilor.
Evoluția piețelor de muncă este influențată de factori macroeconomici și tehnologici care impun o adaptare constantă a politicilor de educație. Digitalizarea, inteligența artificială și tranziția verde forțează angajații să își actualizeze permanent cunoștințele pentru a rămâne relevanți. Această presiune asupra sistemelor de învățământ și a proceselor de recrutare marchează trecerea de la un model bazat strict pe acreditări academice la unul centrat pe capacitatea reală de execuție.