Situația economică a Franței traversează o perioadă de maximă gravitate, însă autoritățile financiare locale resping necesitatea unei intervenții externe. Emmanuel Moulin, guvernatorul Băncii Franței, a declarat miercuri că țara nu are nevoie de ajutor din partea Băncii Centrale Europene în acest moment. Acesta a susținut că soluția pentru problemele actuale nu se află la Frankfurt, ci trebuie găsită intern, prin adoptarea unui buget care să vizeze reducerea deficitului țării.
Presiunea pe piețele financiare a crescut semnificativ, provocând o vânzare masivă a monedei euro și o scădere a valorii acesteia față de dolar la cel mai mic nivel din ultimele 17 luni. Costurile de împrumut ale Franței au crescut brusc din cauza crizei globale a pieței obligațiunilor, alimentând temerile investitorilor. Aceștia se tem că fragilitatea finanțelor publice franceze ar putea afecta stabilitatea întregii zone euro, generând o problemă regională de amploare.
Guvernul condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu încearcă să gestioneze impasul fiscal prin prezentarea unui proiect de buget pentru anul 2027. Executivul își propune să reducă deficitul bugetar de la 5,4% din PIB în acest an la un nivel de 5% până în 2027. Această strategie de consolidare fiscală vine într-un moment de presiune politică intensă, guvernul fiind confruntat cu opoziția formată de partidele de extremă dreapta și de extremă stângă.
Problemele de creditare ale Franței au afectat și prima de risc a altor țări, precum Italia, Belgia și Grecia, în ultimele săptămâni. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani se apropie de pragul de 5%, un nivel de creștere care nu a mai fost întâlnit din 2008. De asemenea, structura datoriei franceze este vulnerabilă, deoarece peste jumătate din aceasta este deținută de investitori străini, care tind să se retragă rapid în perioade de instabilitate.
Analistii monitorizează cu atenție dacă aceste evoluții reprezintă începutul unei noi crize a zonei euro sau doar o reacție exagerată a piețelor. Jim Reid, de la Deutsche Bank, a menționat că diferența dintre obligațiunile germane și cele franceze a indicat recent o stare de „mini-panică”. Pe de altă parte, experții subliniază că misiunea principală a BCE rămâne combaterea inflației, ceea ce limitează opțiunile de intervenție directă pentru a reduce costurile de împrumut.
Franța se confruntă cu dificultăți de gestionare a deficitului bugetar de la începutul anului 2019, neputând să respecte limitele convenite de Uniunea Europeană. Această situație este cauzată de creșterea costurilor aferente sistemului de pensii, de necesitatea rearmării și de provocările legate de tranziția verde. Din cauza acestor factori, povara datoriei publice a crescut atât de rapid încât există temeri privind capacitatea țării de a o rambursa integral.
