Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană relevă faptul că băncile din Germania, Franța, Italia și Spania evaluează mai favorabil companiile din sectoarele cu expunere ridicată la inteligența artificială. Această tendință a apărut pe măsură ce interesul public pentru tehnologia AI a crescut semnificativ după lansarea ChatGPT. Totuși, analiza indică și o schimbare de paradigmă pentru liderii de piață, care încep să piardă avantajul relativ de risc în fața concurenților din aceleași sectoare.
Analiza, realizată de Bruno Buchetti, Christian Eufinger, Luca X. Lin și Ixart Miquel-Flores, utilizează date din AnaCredit și Orbis pentru a examina firme private necotate între 2021 și 2024. Cercetătorii au observat că o creștere a atenției publice pentru AI este asociată cu o probabilitate de neplată (PD) evaluată cu aproximativ 5% mai mică pentru grupul cu expunere ridicată. Această scădere reprezintă o schimbare relativă a estimărilor bancare și nu o reducere efectivă a insolvențelor constatate în realitate.
În cadrul acestor piețe, companiile care ocupau poziții de vârf în clasamentele vânzărilor din perioada 2019–2021 pierd din avantajul lor relativ de risc. Deși riscul absolut al acestor lideri nu crește neapărat, ei înregistrează evoluții mai slabe ale creditelor și ale relațiilor cu instituțiile bancare. Studiul sugerează că tehnologia ar putea reduce barierele de intrare, permițând rivalilor să conteste poziția firmelor consacrate, ceea ce duce la o reevaluare diferențiată a riscului.
Reacția creditorilor variază în funcție de specializarea acestora în sectorul debitorului. Băncile care au o pondere de cel puțin 10% a sectorului respectiv în portofoliul de credit înainte de ChatGPT tind să facă reevaluări mult mai favorabile pentru firmele expuse la AI. În schimb, vechimea relației bancare cu o firmă, de peste trei ani, nu produce un efect de cuantificare similar și nu pare să influențeze aceste estimări de risc în mod consecvent.
Efectul de optimism este mai puțin pronunțat pentru companiile intensive în muncă, ceea ce poate reflecta incertitudinea legată de reorganizarea activității. Studiul observă, de asemenea, că tiparul se regăsește și în restanțele ulterioare, însă nu poate determina dacă băncile au anticipat deteriorarea sau doar au reacționat la semnalele existente. Analiza nu măsoară pierderile de locuri de muncă și nu demonstrează un efect cauzal direct al tehnologiei AI asupra riscului.
Această cercetare se încadrează în cadrul studiilor de monitorizare a stabilității financiare realizate de autorități. Deși rezultatele sunt bazate pe aproximativ 6,8 milioane de observații firmă–bancă–trimestru, lucrarea nu constituie o schimbare a regulilor de supraveghere bancară ale BCE. Rezultatele nu oferă informații directe pentru piețele din România sau Republica Moldova, concentrându-se pe dinamica de creditare din principalele economii ale zonei euro.
