România a depășit cu peste trei luni termenul limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială în legislația națională. Proiectul de lege se află în prezent în procedura parlamentară, însă nu există o estimare oficială privind momentul în care acesta va fi aprobat. Această întârziere pune presiune pe sistemul juridic, în timp ce alte state precum Italia, Slovacia, Malta, Grecia sau Lituania au finalizat deja procesul de transpunere în termenul indicat.
Întârzierea adoptării directivei poate atrage sancțiuni pecuniare pentru statul membru. Conform regulilor de la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene aplicarea unor penalități calculate pe zi de întârziere sau a unor sume forfetare. De asemenea, jurisprudența CJUE permite ca un stat care nu transpune la termen să fie obligat să despăgubească persoanele prejudiciate, dacă există o legătură de cauzalitate între netranspunere și prejudiciul suferit de aceștia.
Noul cadru legislativ va impune angajatorilor obligații stricte în procesele de recrutare și informare a angajaților. Companiile vor trebui să raporteze diferențele de remunerare și să ofere justificări pentru eventualele discrepanțe salariale constatate. Proiectul de lege prevede un termen de prescripție de 3 ani pentru acțiunile privind egalitatea de remunerare, o măsură care ar putea genera riscuri financiare semnificative. Această perioadă poate fi extinsă prin formularea succesivă a plângerilor, sesizărilor către CNCD sau a cererilor în instanță.
Există o neconcordanță între Proiectul de lege și Codul muncii în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție. În timp ce Proiectul de lege propune un calcul bazat pe data săvârșirii faptei sau a cunoașterii acesteia, Codul muncii reglementează un moment obiectiv pentru drepturile salariale restante. Această ambiguitate ar putea duce la litigii complexe, în care angajatorii vor trebui să invoce principii precum bunea-credință sau exercitarea abuzivă a dreptului pentru a se proteja.
Termenele de raportare stabilite la nivel european rămân neschimbate, indiferent de momentul adoptării legii în România. Angajatorii cu cel puțin 150 de lucrători au ca prim termen de raportare data de 7 iunie 2027, iar pentru companiile cu între 100 și 149 de angajați, termenul este anul 2031. Deși obligația nu este încă opozabilă în dreptul intern, companiile trebuie să își pregătească de acum mecanismele de colectare și analiza datelor pentru a asigura conformitatea viitoare.
Evoluția legislației privind salarizarea și taxele este un subiect de interes major pentru cetățeni, având impact direct asupra stabilității economice. În contextul schimbărilor de reguli care vor intra în vigoare în 2027, atât angajații, cât și angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru noile cerințe de raportare și transparență. Pregătirea implică revizuirea practicilor de recrutare și a regulilor interne de confidențialitate salarială pentru a evita sancțiunile viitoare.
