Guvernul Turciei a refuzat miercuri concluziile raportului anual al Comisiei Europene privind politica de extindere a Uniunii Europene. Autoritățile din Ankara au respins ceea ce au calificat drept o poziție „prejudiciată și nedreptățită” a blocului comunitar în ceea ce privește drepturile fundamentale și sistemul de justiție din țară. Criticile au vizat și situația din Cipru, aspect pentru care Ankara a acuzat Uniunea Europeană de lipsă de imparțialitate în evaluările sale oficiale.
Comisia Europeană a semnalat în raportul său că, deși relațiile cu Turcia au avansat în anumite domenii de interes comun, există îngrijorări serioase privind respectarea principiilor democratice. Raportul menționează că acțiunile legale împotriva oficialilor aleși, a figurilor din opoziție și a societății civile ridică semne de întrebare. Conform Comisiei, decalajul dintre obiectivul de aderare al Turciei și regresul său în criteriile politice s-a lărgit, în timp ce factorii care au blocat negocierile din 2018 rămân nerezolvați.
Ministerul de Externe al Turciei a reacționat prin declararea faptului că raportul conține acuzații nefondate și demonstrează un „dublu standard”. Autoritățile turce au respins în mod explicit criticile privind domeniile justiției și drepturilor fundamentale. În ceea ce privește disputa din Cipru, Ankara susține că evaluările UE apără „pozițiile maximaliste” ale Greciei și ale guvernului cipriot grec recunoscut internațional, numind aceste poziții „rupte de realitate și inconsecvente cu dreptul internațional”.
Situația internă din Turcia a fost marcată de o represiune legală asupra opoziției, inclusiv prin reținerea sau demiterea unor primari și oficiali aleși. De asemenea, au fost raportate controale sporite asupra instituțiilor media și operațiuni împotriva grupurilor LGBTQ+. Guvernul turc justifică aceste măsuri ca fiind necesare pentru protejarea copiilor și a valorilor familiei, însă aceste acțiuni au atras critici dure din partea grupurilor pentru drepturile omului și din partea Uniunii Europene.
Conflictul din Cipru rămâne un punct critic de tensiune, insula fiind divizată încă din urma invaziei turce din 1974. În prezent, există o parte sudică, cipriotă greacă, recunoscută la nivel internațional, și o parte nordică, cipriotă turcă, care este considerată separatistă și recunoscută doar de Ankara. În ultimii ani, Turcia a insistat pentru o soluție bazată pe două state, o propunere pe care Ciprul, Grecia și Uniunea Europeană o resping în mod constant.
Turcia deține statutul de candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană încă din anul 1999. Totuși, procesul de integrare a rămas blocat pe o perioadă lungă de timp din cauza dificultăților legate de respectarea drepturilor omului și a regresului democratic. Aceste obstacole politice și juridice continuă să împiedice avansarea negocierilor oficiale de aderare între Ankara și Bruxelles.
