Uniunea Europeană se confruntă cu o propunere de interzicere a creșterii și comercializării așa-numitelor „pui turbo”, un model de producție avicolă intensivă. Danemarca a inițiat demersuri la nivel european pentru eliminarea acestui sistem, vizând atât producția internă, cât și importurile. Această mișcare vizează rasele selectate genetic pentru o creștere accelerată, o practică ce stârnește critici legate de sănătatea publică și bunăstarea animalelor.
Subiectul central al discuțiilor este rasa Ross 308, cunoscută sub denumirea de „pui turbo”, una dintre cele mai utilizate în industria avicolă europeană. Aceste exemplare au capacitatea de a crește de la 50 de grame până la două kilograme în doar 33 de zile. În comparație cu alte rase utilizate în prezent, aceste păsări au nevoie de aproape jumătate din timpul necesar altor soiuri pentru a atinge aceeași greutate de sacrificare.
Problemele de sănătate sunt principalele argumente utilizate de susținătorii interdicției, deoarece ritmul accelerat de creștere ridică semne de întrebare. Studiile veterinare indică o vulnerabilitate sporită la infecții bacteriene, precum cele cauzate de Salmonella sau E. coli. Alexandra Ștefan, reprezentantă a organizației Free Animals, a subliniat că cea mai mare problemă este rezistența la antibiotice, un factor care ar putea afecta direct persoanele care consumă regulat carne de pui.
Impactul economic asupra pieței europene ar putea fi semnificativ, având în vedere că aproximativ 95% dintre puii crescuți în UE provin din sisteme intensive. Mai Mercado, politician danez, susține că pentru schimbări durabile este necesară interzicerea vânzării puilor crescuți în sistem intensiv în Danemarca și a importurilor acestora. Înlocuirea acestor rase cu variante care cresc mai lent ar putea implica perioade de dezvoltare mai lungi și costuri suplimentare pentru producători.
În România, această schimbare ar putea avea repercursiuni directe asupra prețurilor, având în vedere că carnea de pasăre este o sursă de proteine accesibilă. Aproximativ 70% dintre români consumă carne de pui în fiecare săptămână, iar industria locală are exporturi estimate la aproape 400 de milioane de dolari anual. Dacă producătorii vor fi obliga să renunțe la rasele cu ritm accelerat, costurile de producție vor crește, ceea ce se va reflecta în prețurile de la raft.
În prezent, modelul de producție variază considerabil în cadrul Europei, existând țări cu rate diferite de utilizare a sistemelor alternative. În Franța, păsările crescute în aer liber reprezintă aproximativ un sfert din producția de carne de pasăre, în timp ce în Olanda această pondere este aproape dublă. Tranziția către sisteme de creștere mai lentă necesită investiții masive în adaptarea fermelor și poate genera o perioadă de instabilitate a prețurilor pentru consumatori.
