Uniunea Europeană a manifestat solidaritate față de România în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității al OSCE, după incidentul de sabotaj survenit pe 14 septembrie la Brașov. Declarația, prezentată la Viena pe 29 octombrie, condamnă actul de sabotaj petrecut pe o platformă industrială situată în apropierea producătorului de armament CARFIL. Documentarea oficială nu confirmă distrugerea fabricii de armament în sine, ci se concentrează pe incendiul declanșat la amplasamentul industrial din zona respectivă.
Serviciul Român de Informații a oferit detalii suplimentare la data de 26 octombrie, menționând că incendiul a avut loc în incinta platformei industriale Carfil, aflată în imediata apropiere de CARFIL SA, o filială a ROMARM. SRI a indicat faptul că rețeaua implicată avea ținte de interes militar și industrial atât în România, cât și în alte state europene. Această evaluare de securitate a fost realizată în cooperare cu parteneri interni și externi pentru identificarea grupului responsabil.
Pe plan juridic, DIICOT a anunțat existența a trei inculpați implicați în cercetări privind tentativă de acte de diversiune. Aceștia sunt doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state membre ale Uniunii Europene. Doi dintre aceștia au fost arestați preventiv în Germania, în timp ce pentru cel de-al treilea s-a emis un mandat european de arestare în Polonia. Procurorii subliniază că aceste proceduri nu reprezintă o condamnare și că persoanele investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Reacția diplomatică a fost amplă, Ministerul Afacerilor Externe raportând că peste 40 de state au exprimat solidaritatea cu România. În mod separat, UE a menționat că 13 țări din afara Uniunii s-au aliniat textului declarației europene. Deși UE invocă utilizarea instrumentelor împotriva atacurilor hibride și cadrul european de răspuns la astfel de amenințări, documentul nu anunță activarea formală a niciunui mecanism specific sau impunerea unor noi sancțiuni pentru acest caz de sabotaj.
Uniunea Europeană plasează acest incident într-o campanie mai amplă de acțiuni hibride care vizează slăbirea securității statelor europene și reducerea sprijinului pentru Ucraina. Documentul oficial enumeră sabotajul, perturbarea infrastructurilor critice și manipularea informațiilor ca elemente ale acestui tip de atac. În acest context, Rusia a respins categoric toate acuzațiile, după ce ambasadorul său a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a contesta poziția autorităților române.
Incidentul de la Brașov se încadrează într-un context de creștere a tensiunilor legate de securitatea infrastructurilor critice în Europa. Aceste tipuri de acțiuni hibride sunt monitorizate constant de instituțiile europene, deoarece vizează destabilizarea stabilității regionale. Autoritățile europene urmăresc în prezent atât răspunsul diplomatic prin organisme precum OSCE, cât și monitorizarea atentă a mișcărilor care pot afecta securitatea statelor membre și a partenerilor de la marginea continentului.
