Miniștrii de interne ai Uniunii Europene și comisarul pentru justiție și afaceri interne, Magnus Brunner, au aprobat pe 1 octombrie noi proceduri de repatriere accelerată. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, la doar câteva zile după reuniunea de la Conferința privind Migrația de la München, desfășurată pe 26 septembrie. Noua strategie vizează accelerarea proceselor de returnare și facilitarea cooperării între statele membre prin mecanisme juridice mai riguroase.
Statele membre au convenit să transfere migranții în centre de detenție și să integreze toate detaliile ordinelor de repatriere într-un instrument nou, numit Ordin European de Repatriere. Această măsură are scopul de a accelera procedurile administrative și de a facilita cooperarea transfrontalieră între autoritățile naționale. În același timp, Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Garda de Coastă, cunoscută sub numele de Frontex, va fi consolidată pentru a participa activ la procesele de repatriere.
Pentru a gestiona afluxurile masive de migranți, se va implementa un Cadru European de Răspuns în Situații de Urgență. Această structură va consolida capacitatea blocului comunitar de a face față situațiilor critice. În paralel, UE intenționează să adauge 130 de milioane de euro la cei 250 de milioane de euro alocați Planului de acțiune privind dronele, pentru a dezvolta tehnologii de securitate la frontieră și pentru a consolida diplomația migrației cu țările terțe.
Noua reglementare prevede și crearea unor centre de repatriere în țări terțe, modelate după centrele de detenție italiene din Albania. State precum Danemarca, Germania, Grecia, Austria și Olanda, care fac parte din „Grupul celor Cinci”, își propun să înființieze primele astfel de centre în anul 2027. Printre locațiile posibile pentru aceste facilități se numără Uzbekistan, Rwanda și Uganda, în timp ce migranții considerați amenințări la securitate pot fi reținuți pentru mai mult de 24 de luni.
Organizațiile pentru drepturile omului au reacționat critic la aceste decizii, avertizând că externalizarea responsabilității pune UE într-o poziție de dependență față de țări terțe. Marta Welander, din International Rescue Committee (IRC), a declarat că aceste măsuri sunt dificil de justificat ca răspuns proporțional la presiunea migratorie actuală. De asemenea, Chiara Catelli, de la Platform for International Cooperation on Undocumented Migrants, a subliniat că ideea unei țări terțe „sigure” este controversată și poate duce la încălcări ale drepturilor fundamentale.
Evoluția datelor arată că numărul cererilor de azil este la cel mai scăzut nivel din 2022, cu 37.075 de persoane în iunie 2026. Totodată, trecerile neregulamentare la frontierele externe ale UE au scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2026 față de perioada aceeași din 2025. În ciuda acestor scăderi, decesele au crescut de la 284 în 2025 la cel puțin 2.292 în 2026, conform datelor raportate.
