Uniunea Europeană a prezentat o nouă strategie destinată consolidării prezenței în Arctica, punând accent pe securitatea maritimă și dezvoltarea infrastructurii de transport. Documentul, elaborat de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vizează protejarea cablurilor submarine și extinderea cooperării economice. Această mișare strategică intervine într-un moment de intensificare a competiției geopolitice pentru resurse și rute maritime, pe fondul schimbărilor climatice și al creșterii activității militare în regiune.
În cadrul planului de securitate, UE intenționează să colaboreze cu statele membre și cu partenerii arctici, acționând în complementaritate cu NATO. Un obiectiv central este protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea capacităților de operare în condiții arctice, inclusiv prin extinderea utilizării spărgătoarelor de gheață. Strategia prevede și înființarea unui centru pentru securitate maritimă pentru monitorizarea activităților, începând cu un centru dedicat cablurilor submarine din Atlanticul de Nord și Arctica, care va asigura monitorizarea și sprijinul pentru repararea acestora.
Pe planul infrastructurii de transport și comunicații, planurile europene includ modernizarea coridoarelor de transport pentru utilizare civilă și militară, accelerând totodată proiectul feroviar Rail Nordica. Un element tehnologic major este proiectul Pan-Arctic Cable, un cablu submarin care va conecta direct Groenlanda cu Europa. De asemenea, UE va implementa inițiativa IRIS² Arctic Connectivity pentru a asigura comunicațiile guvernamentale prin satelit, pe lângă monitorizarea navelor asociate flotei din umbră și identificarea pescuitului ilegal.
Dezvoltarea economică va prioritiza energia regenerabilă, materiile prime critice și industriile maritime, conectând porturile și terminalele energetice la rețelele de transport regionale. Totuși, Comisia Europeană menține poziția de a nu permite exploatarea rezervelor de petrol, cărbune și gaze naturale din Arctica, conform politicii din 2021. Planul acordă o atenție specială efectelor climatice, deoarece Arctica se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală, necesitând monitorizare prin inițiativa OceanEye.
Sprijinul pentru comunitățile locale și popoarele indigene rămâne un pilon important, prin finanțări pentru dezvoltare și programe educaționale Erasmus+. Peste 500.000 de cetățeni ai UE locuiesc în această regiune, iar statele Danemarca, Finlanda și Suedia au teritorii arctice. UE va colabora cu parteneri precum Norvegia, Islanda, Regatul Unit, Canada și Statele Unite pentru a combate dezinformarea și ingerințele străine, utilizând peste un miliard de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021–2027.
Această strategie reprezintă o actualizare a politicii europene privind Arctica stabilită anterior în anul 2021. Decizia de a intensifica prezența europeană în nordul globului vine într-un context în care deschiderea noilor rute maritime și accesibilitatea resurselor naturale transformă radical importanța strategică a zonei, influențând echilibrul de putere globală și rutele comerciale internaționale.
