Uniunea Europeană analizează, în cadrul unor reuniuni confidențiale desfășurate la Bruxelles, modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac hibrid de amploare care ar provoca numeroase victime pe teritoriul unui stat membru. Diplomații avertizează că intensificarea operațiunilor de sabotaj atribuite Rusiei face ca apariția victimelor să fie inevitabilă. Consultările au fost organizate într-un format restrâns, fără telefoane mobile sau asistenți, pentru a proteja informațiile sensibile.
Discuțiile diplomatice au căpătat o urgență sporită după incidentul din august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, Germania. Acest eveniment a amplificat temerile că operațiunile de sabotaj pot degenera într-o tragedie de proporții. Un diplomat european de rang înalt a subliniat necesitatea de a fi pregătiți pentru scenarii grave, în timp ce alți oficiali consideră că un atac cu victime este doar o chestiune de timp.
În centrul acestor consultări se află trei piloni esențiali: mobilizarea rapidă a echipelor de intervenție, acordarea de sprijin financiar european statului care este atacat și coordonarea comunicării publice în primele ore ale unei crize. Deși UE are deja mecanisme pentru atacuri cibernetice sau ingerințe electorale, noutatea constă în concentrarea pe scenarii care implică pierderi de vieți omenești. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, avertizează că instrumentele folosite de Rusia devin tot mai letale.
Pregătirile europene au însă generat divergențe între statele membre și preocupări privind rolul NATO. Unele capitale se tem că inițiativele promovate de Ursula von der Leyen, precum un protocol de securitate pentru urgențe sau un Consiliu European de Securitate, ar putea crea structuri paralele cu NATO. Oana Lungescu, cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI), a avertizat că suprapunerea responsabilităților ar putea cauza confuzie și ar putea întârzia deciziile critice în momentele în care fiecare minut contează.
O altă problemă majoră vizează securitatea datelor, unii diplomați temându-se că informațiile din cadrul Coreper ar putea ajunge la autoritățile ruse. Un diplomat de pe flancul estic al UE a exprimat reticența de a partaja date sensibile în sala de ședințe a liderilor, invocând riscul de scurgeri în mass-media sau către Moscova. Din acest motiv, unele state preferă să păstreze informațiile clasificate exclusiv pentru reuniunile NATO, unde există proceduri consacrate de protecție.
Contextul amenințărilor hibride este marcat de o serie de incidente recente, precum atacurile cu drone asupra navelor comerciale în Marea Neagră sau incendiile suspecte la instalații de comunicații. Aceste acțiuni se încadrează într-o campanie de destabilizare prin care Moscova testează pregătirea continentului. În acest cadru, diplomații sugerează o delimitare clară: NATO ar trebui să gestioneze descurajarea militară și schimbul de informații, în timp ce UE ar trebui să se ocupe de intervenția civilă și sprijinul pentru populație.
