Uniunea Europeană analizează strategii de pregătire pentru scenariul unui atac hibrid care ar putea provoca numeroase victime pe teritoriul blocului. Discuțiile au avut loc recent în cadrul unor reuniuni discrete între ambasadorii celor 27 de state membre, desfășurate într-un format restrâns, fără asistenți sau dispozitive de comunicare. Această intensificare a dialogului diplomatic a urmat descoperirea unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig în luna august.
Oficialii europeni se concentrează pe riscul unor atacuri de amploare care pot genera victime la scară largă. Discuțiile de miercuri au vizat modul în care pot fi mobilizate echipele de intervenție în situații de urgență și cum pot fi deblocate fondurile UE pentru a sprijini statele afectate. Un diplomat de rang înalt a subliniat necesitatea de a fi pregătiți pentru un eveniment grav, menționând că incidentul de la Leipzig indică faptul că un atac cu victime masive nu este exclus.
Contextul actual este marcat de o creștere a activităților subversive, de la sabotaje la campanii cibernetice. Recent, oficialii bulgari au raportat dispariția unor marinari după scufundarea unei nave de drone în Marea Neagră, iar în Polonia a avut loc un incendiu suspect la o stație terestră care gestionează comunicațiile Starlink. Aceste evenimente, alături de comploturile de plasare a dispozitivelor incendiare în hub-uri de transport, alimentează temerile privind intensificarea operațiunilor sub acoperire desfășurate de Moscova.
Totuși, eforturile de pregătire ale UE stârnesc critici din partea unor capitale care se tem de suprapunerea funcțiilor cu cele ale NATO. Oana Lungescu, expert la RUSI, a avertizat că orice confuzie între cele două instituții poate încetini procesul decizional, moment în care timpul este esențial. Pentru a evita blocajele, s-a propus ca NATO să gestioneze schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să se concentreze strict pe răspunsul civil.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus implementarea unui „protocol de securitate în caz de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Aceste propuneri ar putea face parte dintr-o „Strategie europeană de securitate” planificată pentru începutul lunii noiembrie. În ciuda acestor inițiative, unii diplomați susțin că implementarea ar dura luni de zile și că UE ar trebui să utilizeze instrumentele de răspuns la crize de care dispune deja.
Termenul de „atac hibrid” este utilizat de UE și NATO pentru a descrie activități subversive care nu ating pragul unui act direct de război. Aceste operațiuni includ sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian, fiind menite să destabilizeze societățile europene fără a declanșa un conflict militar convențional între statele membre și agresor.
