Capitalele europene desfășoară discuții confidențiale pentru a pregăti un răspuns la un potențial atac hibrid de amploare, care ar putea cauza moartea mai multor cetățeni ai blocului comunitar. Această pregătire discretă are loc în contextul unei creșteri a riscurilor de securitate, fiind discutată în format restrâns de către ambasadorii celor 27 de state membre. Dialogul dintre diplomați s-a intensificat după descoperirea unei drone încărcate cu explozibil pe aeroportul din Leipzig.
Eforturile de pregătire vizează implementarea unor mecanisme specifice, precum trimiterea de echipe de intervenție de urgență și deblocarea unor fonduri europene pentru statele afectate. De asemenea, liderii instituțiilor UE analizează modul în care trebuie să comunice în timpul unei crize majore. Un înalt diplomat european a subliniat necesitatea de a fi pregătiți pentru un eveniment grav, menționând că incidentul de la Leipzig indică faptul că un atac cu victime multiple nu poate fi exclus.
Discuțiile de la nivelul Uniunii Europene sunt însă marcate de divergențe semnificative privind rolul blocului în domeniul securității. Unele capitale se tem că demersurile Bruxelles-ului ar putea dubla activitatea NATO, alianța transatlantică care asigură securitatea Europei de 80 de ani. Oana Lungescu, cercetătoare asociată la RUSI, a avertizat că suprapunerile dintre cele două organizații ar putea crea confuzie pentru factorii de decizie, ceea ce ar putea încetini procesul decizional în momente critice.
Un alt punct de tensiune este lipsa unor canale de comunicare securizate în cadrul Uniunii Europene. Diplomații exprimă suspiciuni că informațiile sensibile discutate în cadrul reuniunilor ambasadorilor pot ajunge în presă sau direct la Moscova. Această reticență a unor state, în special pe flancul estic, a dus la limitarea informațiilor sensibile la formatul NATO. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, consideră că atacurile vor avea victime la un moment dat.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune întărirea profilului de securitate prin un „protocol de securitate de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Totuși, mulți diplomați se opun acestor măsuri, argumentând că ele ar putea adăuga complexitate inutilă. Aceștia susțin că UE ar trebui să utilizeze mecanismele existente, precum Mecanismul integrat al UE de răspuns politic la crize (IPCR), care a fost utilizat anterior în timpul pandemiei.
Conceptul de atac hibrid se referă la activități subversive care rămân sub pragul unui act de război direct, incluzând sabotaje și atacuri cibernetice. În cadrul Uniunii Europene, mecanismele de răspuns la crize sunt reglementate prin tratate, precum Tratatul de la Lisabona, care permite convocarea reuniunilor de urgență. Totuși, eficiența acestora depinde de deciziile politice ale statelor membre și de capacitatea de a coordona răspunsul civil cu cel militar.
