Uniunea Europeană pregătește prima revizuire majoră a normelor sale generale privind criminalitatea organizată după aproape două decenii de la implementarea regulilor actuale. Această mișcare legislativă vine pe fondul dezvoltării unor rețele criminale mult mai fluide și a apariției piețelor digitale. Obiectivul principal este adaptarea răspunsului european la noile modele de tip „crime-as-a-service”, care au transformat radical modul în care grupările infracționale operează la nivel transfrontalier.
Decizia-cadru 2008/841/JAI, adoptată pentru a apropia legislațiile naționale și a facilita cooperarea, nu mai reflectă structura rețelelor moderne. Un briefing al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European indică faptul că actuala normativitate este transpusă diferit în statele membre. Evaluările arată diferențe considerabile între țări în ceea ce privește definiția organizației criminale, pedepsele aplicabile și instrumentele de anchetă disponibile. Aceste discrepanțe afectează demonstrarea infracțiunilor atunci când o rețea operează simultan în mai multe jurisdicții.
Structura grupărilor criminale s-a schimbat, trecând de la ierarhii stabile la modele de subcontractare a serviciilor. Grupările pot achiziționa logistică, expertiză financiară, infrastructură IT, documente sau servicii de spălare de bani de la furnizori care lucrează pentru mai mulți clienți. Eurojust observă acest fenomen inclusiv în dosarele privind migrația ilegală, unde instrumentele digitale permit rețelelor să își schimbe rapid structura. Comisia analizează astfel posibilitatea de a aborda separat rolurile din interiorul unei organizații.
Procesul de consultare vizează și armonizarea sancțiunilor, discutându-se stabilirea unui prag comun pentru pedeapsa maximă aplicabilă participării la o organizație criminală. Se urmărește o distincție mai clară între simpla participare și conducerea unei rețele, deoarece unele state aplică deja pedepse mai mari liderilor. De asemenea, se examinează disponibilitatea tehnicilor speciale de anchetă, precum supravegherea, operațiunile sub acoperire sau investigațiile financiare, necesare pentru rețelele dificil de documentat prin metodele tradiționale.
Alte măsuri analizate includ cooperarea cu martorii colaboratori, având în vedere că statele au sisteme diferite pentru foștii membri ai grupărilor care furnizează informații. Comisia examinează necesitatea unui cadru european mai apropiat și analizează strategii naționale dedicate sau unități multidisciplinare specializate. Noile reguli sunt strâns legate de strategia ProtectEU, prin care Comisia intenționează să intensifice acțiunile împotriva liderilor și facilitatorilor rețelelor cu risc ridicat, identificat de Europol.
Actuala legislație europeană privind criminalitatea organizată a fost stabilită prin Decizia-cadru 2008/841/JAI, un instrument conceput pentru a armoniza răspunsul statelor membre la participarea la grupări infracționale. Această normă a servit drept pilon pentru cooperarea judiciară transfrontalieră timp de aproape douăzeci de ani, însă evoluția tehnologică și digitalizarea activităților criminale au creat lacune juridice semnificative care necesită o actualizare legislativă prin directivă.
