Uniunea Europeană a reacționat oficial la anunțul Statelor Unite privind impunerea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Bruxelles-ul a exprimat regret față de această decizie și a promis că va lua toate măsurile necesare pentru ca instituția cu sediul la Haga să își poată continua activitatea. Această dispută diplomatică pune sub semnul întrebării capacitatea instanței de a investiga și judeca persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale.
Washingtonul a anunțat vineri aplicarea acestor sancțiuni, motivând necesitatea de a proteja suveranitatea Statelor Unite și cetățenii americani de ceea ce administrația consideră o amenințare din partea CPI. Măsurile vizează o perioadă de 180 de zile și au ca scop principal limitarea accesului instituției la resurse financiare. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că acțiunile urmăresc blocarea resurselor și reducerea capacității operaționale a Curții.
Tensiunile dintre cele două entități au crescut în urma emiterii unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Deoarece Israel este un aliat apropiat al Statelor Unite, Washingtonul a contestat demersurile Curții Penale Internaționale. Departamentul de Stat american susține că sancțiunile sunt necesare pentru a împiedica CPI să își desfășoare activitatea în moduri contrare intereselor SUA.
Pentru a contracara aceste presiuni, Comisia Europeană ia în calcul utilizarea unui mecanism de blocare, instrument conceput pentru a proteja operatorii europeni de efectele sancțiunilor extrateritoriale. Deși nu a fost precizat dacă va fi activat, acest mecanism poate interzice entităților europene să respecte anumite sancțiuni străine. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris această opțiune drept o „opțiune nucleară”, solicitând pregătirea acesteia de către Bruxelles.
Un grup format din miniștrii de externe din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit a emis o declarație comună de susținere pentru CPI. Oficialii au avertizat că sancțiunile pot afecta semnificativ funcționarea instituției, personalul său și familiile angajaților care contribuie la aducerea în fața justiției a criminalilor. Disputa evidențiază dificultatea de a menține independența juridică sub presiunea politică și financiară.
Curtea Penală Internațională funcționează ca o instanță permanentă de ultimă instanță pentru crimele de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Aceasta intervine atunci când statele nu pot sau nu vor să își exercite autoritatea juridică. În contextul actual, capacitatea de operare a instanței depinde critic de stabilitatea accesului la resurse, într-un climat geopolitic marcat de conflicte majore și de relații tensionate între marile puteri.
