Uniunea Europeană a reacționat vineri la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), numind măsurile „profund regretabile”. Comisia Europeană s-a angajat oficial să ia toate acțiunile necesare pentru a permite instituției de la Haga să își continue activitatea fără impediment. Această poziție vine într-un moment de tensiuni diplomatice intense, după ce Washingtonul a anunțat restricții asupra funcționării tribunalului internațional.
Statele Unite justifică aceste sancțiuni prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră o amenințare reprezentată de CPI. Măsurile, care vor avea o durată de 180 de zile, vizează interzicerea tuturor tranzacțiilor financiare cu instituția. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că scopul este de a bloca resursele Curții și de a-i reduce capacitatea operațională. Decizia a fost luată după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Pentru a contracara impactul acestor restricții, UE analizează utilizarea „mecanismului de blocare”, o opțiune considerată extremă. Acest instrument este conceput pentru a proteja companiile și băncile europene de efectele sancțiunilor extrateritoriale impuse de țări terțe. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a subliniat că acest mecanism ar putea interzi operatorilor europeni să respecte sancțiunile SUA. Olanda a solicitat deja Bruxellesului ca această procedură să fie pregătită pentru eventuală utilizare.
Sprijinul pentru CPI a fost reafirmat printr-o declarație comună de către miniștrii de externe din Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia, Olanda, Danemarca și Regatul Unit. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi aplicate, sancțiunile vor afecta semnificativ activitatea Curții, personalul acesteia și familiile membrilor. Oficialii europeni și canadieni au subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a aduce în fața justiției persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale și pentru a sprijini victimele acestora.
Organizația Națiunilor Unite a criticat dur aceste măsuri, Înaltul Comisar pentru Drepturi Omului, Volker Türk, numindu-le „inacceptabile”. El a cerut comunității internaționale să nu permită ca aceste represalii să descurajeze pe cei care lucrează pentru justiție. Secretarul general al ONU, António Guterres, a exprimat o îngrijorare profundă, menționând că aceste sancțiuni reprezintă o lovitură serioasă asupra acțiunii colective de susținere a justiției penale internaționale.
Conflictul juridic și politic dintre SUA și CPI nu este un eveniment izolat, având antecedente recente. În februarie 2025, Washingtonul a impus deja sancțiuni împotriva unei jumătăți din cei 18 judecători ai CPI și a altor oficiali. Această serie de măsuri de represalii a fost declanșată tot ca urmare a mandatelor de arestare emise de Curtea de la Haga în legătură cu evenimentele din Fâșia Gaza și activitatea de investigație a tribunalului.
